STUDIU: Peste 81% din părinţi se declară contra bătăii copiilor. 62% dintre cei mici susţin că sunt loviţi

Organizaţia "Salvaţi copiii" a prezentat joi, de Ziua împotriva violenţei asupra copilului, studiul "Abuzul şi neglijarea copiilor", care arată că după interzicerea prin lege a bătăii (Legea 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului), această formă de corecţie a scăzut simţitor faţă de perioada anterioară intrării în vigoare a actului normativ.

Conform cercetării, abuzul verbal (cuvinte jignitoare, injurii directe) a scăzut semnificativ în opinia părinţilor, de la 24-38 la sută la 3-5 la sută.

"Analizând răspunsurile oferite de copii, abuzul verbal are, la nivelul anului 2012, o valoare de aproximativ 16 la sută, incidenţa fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de părinţi. Explicaţia, atât pentru diferenţele dintre perioadele analizate, cât şi pentru diferenţele între răspunsurile oferite de părinţi şi copii, poate fi dată de dezirabilitatea socială a răspunsurilor oferite de părinţi, comportamentul de a jigni /înjura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. În acest context, chiar dacă abuzul verbal /emoţional are loc, părinţii tind să nu recunoască aceste comportamente", se arată în studiu.

În ce priveşte abuzul fizic uşor (bătaie cu mâna fără a-i rămâne copilului urme), acesta s-a menţinut constant, în jurul valorii de 38 la sută, în opinia părinţilor. Analizând însă răspunsurile copiilor, s-a constatat că valoarea acestui indicator a scăzut de la 84 la 62 de procente.

"Incidenţa abuzului fizic sever (bătaie cu diverse obiecte) a scăzut semnificativ, măsurată atât în cazul răspunsurilor părinţilor, cât şi în opinia copiilor. Totuşi, această formă de abuz se menţine în jurul valorii de 10 la sută în cazul răspunsurilor oferite de părinţi şi 30 la sută în cazul răspunsurilor oferite de copii. (...) Incidenţa abuzului sexual s-a menţinut în jurul aceloraşi valori (0,1 – 0,5 la sută în cazul eşantionului de părinţi şi doi-cinci la sută în cazul celui alcătuit din copii", se mai menţionează în studiul citat.

Cercetarea a vizat, din acest punct de vedere, şi mediul şcolar, iar rezultatele arată că şapte la sută dintre copii afirmă că sunt bătuţi, 33 la sută că sunt jigniţi, iar 86 la sută că sunt certaţi de profesori atunci când greşesc.

"Violenţa fizică are o frecvenţă dublă de apariţie în mediul rural comparativ cu mediul urban. Având în vedere ciclul şcolar, elevii din gimnaziu afirmă că sunt bătuţi de profesori într-o măsură semnificativ mai mare decât cei din liceu, iar băieţii afirmă că sunt bătuţi de profesori într-o măsură semnificativ mai ridicată comparativ cu fetele (11 la sută dintre băieţi comparativ cu doi la sută dintre fete). Comparativ cu abuzul fizic, abuzul verbal din partea cadrelor didactice este mult mai frecvent întâlnit (33 la sută dintre copii afirmă că sunt jigniţi de profesori, comparativ cu şapte care afirmă că sunt bătuţi când greşesc)", reiese dint studiul citat.

În privinţa comportamentelor de pedepsire a copilului în familie, 48 la sută dintre părinţi afirmă că, în familia lor, copilul este pedepsit doar în situaţii excepţionale atunci când greşeşte, 12 la sută - că este pedepsit de fiecare dată, iar 40 la sută - că nu este sancţionat niciodată.

Principalele pedepse menţionate de părinţi sunt interzicerea unor activităţi (acces la calculator, televizor, telefon mobil), restricţionarea ieşitului la joacă, închiderea copilului în camera sa, restricţionarea banilor de buzunar şi bătaia (cu palma ori cureaua).

Persoanele care afirmă că pedepsesc copilul de fiecare dată când acesta greşeşte (indiferent de natura pedepsei) sunt, într-o măsură mai mare, femeile, persoanele cu studii medii şi superioare, cu venituri medii, din familii monoparentale.

De asemenea, 19 la sută dintre părinţi afirmă că "au folosit ameninţări pentru a convinge" copilul să îi asculte, comparativ cu 34 la sută dintre copii care susţin acelaşi lucru.

"Analizând răspunsurile oferite de copii, abuzul verbal are o valoare de aproximativ 16 la sută, incidenţa fiind cu aproximativ 10 procente mai mare comparativ cu datele oferite de părinţi. Explicaţia poate fi dezirabilitatea socială a răspunsurilor oferite de părinţi, comportamentul de a jigni /înjura un copil fiind definit inadecvat de majoritatea persoanelor. În acest context, chiar dacă abuzul verbal /emoţional are loc, părinţii tind să nu recunoască aceste comportamente", se arată în studiu.

Bătaia, folosită mai des în Muntenia, Banat, Oltenia şi Bucureşti-Ilfov

Referindu-se la pedepsele fizice aplicate copiilor, 81 la sută dintre părinţi afirmă că nu sunt de acord, în nici un caz, cu utilizarea bătăii ca mijloc de corecţie, iar 82 la sută dintre aceştia afirmă că nu îşi bat niciodată copilul /copiii.

Din documentul citat mai rezultă că există o diferenţă de 20 la sută de procente între ponderea celor care afirmă că folosesc bătaia ca mijloc de corecţie (18 la sută) şi a celor care susţin că au "urecheat, lovit uşor cu palma" copilul/copiii (38 la sută) şi că, potrivit opiniilor exprimate de copii, 62 la sută dintre aceştia afirmă că sunt loviţi de părinţi (atunci când greşesc) cu palma, 18 la sută cu " băţul" şi 13 la sută cu "cureaua".

"Corecţiile precum «lovitul uşor cu palma»/«urecheala» nu sunt percepute de părinţi (şi într-o anumită măsură, nici de copii) ca fiind acte din sfera abuzului fizic. Nivelul abuzului fizic uşor în populaţia de părinţi are o incidenţă cuprinsă între 38 şi 63 de procente. Aproximativ 20 la sută dintre părinţi (la care se adaugă şi alte persoane care în îngrijire copii) apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de corecţie", se precizează în aceeaşi cercetare.

Bătaia/corecţiile fizice uşoare sunt utilizate, mai des de: femei, comparativ cu bărbaţii, persoane cu studii primare, gimnaziale sau liceale, comparativ cu persoanele cu studii universitare sau postuniversitare persoanele care trăiesc în comuniune consensuală, persoanele cu venituri mici sau aproape de medie, comparativ cu cele cu venituri ridicate.

De asemenea, comportamentele de pedepsire a copilului utilizând bătaia apar mai des în Muntenia, Banat, Oltenia şi Bucureşti-Ilfov.

Referitor la alte acte de abuz fizic, s-au remarcat diferenţe radicale între răspunsurile oferite de părinţi şi copii. Astfel, aproximativ unu la sută dintre părinţi afirmă că s-a întâmplat (în ultimul an) să îşi bată copilul folosind un obiect (curea, băţ, nuia), comparativ cu 18 la sută dintre copii.

Incidenţa abuzului fizic sever este mai scăzută, însă, şi în acest caz, se remarcă diferenţe între răspunsurile oferite de părinţi şi copii. Astfel sub unu la sută din părinţi afirmă că "i-au rămas copilului urme în urma bătăii", comparativ cu aproximativ cinci la sută dintre copii.

Exploatarea copiilor de către familie are o incidenţă cuprinsă între doi şi opt la sută, în funcţie de dimensiunea măsurată. Astfel, doi la sută dintre copii afirmă că au fost trimişi să cerşească, cinci la sută că muncesc în loc să meargă la şcoală, iar opt la sută că stau acasă să aibă grijă de fraţii mai mici, în loc să meargă la şcoală.

În ce priveşte percepţia pedepsei de către copil, 32 la sută dintre copii apreciază că sunt întotdeauna sau în cea mai mare parte a timpului vinovaţi atunci când sunt pedepsiţi de părinţi, iar alţi 38 la sută că uneori sunt de vină, alteori nu.

Majoritatea copiilor afirmă că, atunci când sunt pedepsiţi, se simt trişti sau nefericiţi (60 la sută ).

Principala formă de abuz la care este supus copilul în afara familiei, conform opiniei părinţilor, este cel fizic, aproximativ patru la sută dintre părinţi afirmând că s-a întâmplat ca unul dintre copii să vină acasă bătut. În ceea ce priveşte răspunsurile oferite de copii, procentul celor care menţionează că au fost bătuţi pe stradă de o persoană necunoscută puţin mai ridicat, de aproximativ şase la sută.

La realizarea studiului, volumul eşantionului de părinţi a fost de 1.436 gospodării, iar eşantionarea s-a făcut prin selecţie probabilistică a localităţilor (58 de localităţi) şi a persoanelor. Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional, pentru populaţia grupului ţintă, cu eroare tolerată de +/- 2,5 la sută la un nivel de încredere de 95 la sută. Validarea eşantionului a fost făcută pe baza datelor INS.

Interviurile s-au desfăşurat la domiciliul subiecţilor în perioada mai - iulie 2012.

Ancheta în rândul copiilor a avut aceeaşi distribuţie teritorială ca cea în rândul părinţilor, iar volumul său a fost de 1.120 de persoane. Eşantionul folosit este reprezentativ pentru populaţia şcolară (din ciclurile primar, gimnazial şi liceal sub 18 ani), cu o eroare tolerată de +/- 3 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.