Studiu Pluxee: Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă. Tinerii angajaţi preferă un job lipsit de stres, în timp ce generaţiile mai mature caută un loc de muncă ce le oferă un sentiment de apartenenţă

Pluxee România, partenerul global pentru beneficii extrasalariale şi soluţii pentru creşterea implicării angajaţilor, anunţă rezultatele studiului „Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” realizat împreună cu Ipsos România.

Pentru prima oară în România, preferinţele şi atitudinile faţă de muncă ale celor 4 generaţii active în piaţa muncii au fost cercetate într-un demers menit să surprindă ce înseamnă o cultură organizaţională incluzivă generaţional. În prezent, pe piaţa muncii din România sunt activi peste 5.7 milioane de români¹ cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani. De altfel, pentru prima oară în istoria recentă a ţării noastre, forţa de muncă a României e alcătuită din 4 generaţii de angajaţi ce s-au format şi dezvoltat în sisteme economice şi sociale extrem de diferite: de la angajaţii cei mai seniori, maturizaţi într-o economie centralizată, la cei mai tineri, născuţi după 1996 şi educaţi în apogeul revoluţiei digitale.

Realizat în luna iunie 2024, studiul a analizat atitudinile, provocările şi preferinţele faţă de muncă ale celor 4 generaţii de angajaţi activi în prezent: generaţia Z, cuprinzându-i pe cei născuţi între 1996 şi 2012, generaţia Y, alcătuită din persoane născute în intervalul 1980-1995, generaţia X, cu data de naştere în intervalul 1966-1979, şi nu în ultimul rând, generaţia Baby-Boomers, formată din angajaţii născuţi între 1945 şi 1965.

Rezultatele studiului arată că în topul priorităţilor angajaţilor din România se află atât aspecte ce îmbină recompensarea echitabilă a muncii cu o cultură organizaţională ce pune accent pe stabilitate şi pe lipsa presiunii, cât şi beneficii precum săptămâna de lucru redusă. Însă, aşteptările legate de muncă tind să evolueze şi să se schimbe o dată cu vârsta: în timp ce pentru tinerii din Generaţia Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităţilor, pentru angajaţii mai maturi, din generaţiile Y şi X, stabilitatea locului de muncă e mult mai importantă. Angajaţii din generaţia Baby Boomers, pe de altă parte, caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, şi un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenenţă.

„De mai bine de 25 de ani, Pluxee susţine companiile din România care caută să crească implicarea angajaţilor la locul de muncă prin crearea unor culturi organizaţionale ce pun accent pe colaborare şi incluzivitate. Studiul „Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” le oferă, în premieră, o înţelegere profundă a aşteptărilor şi priorităţilor tuturor generaţiilor de angajaţi în contextul muncii, devenind astfel un instrument cu adevărat util în conturarea unor strategii de atragere, motivaţie şi retenţie a celor mai valoroşi angajaţi indiferent de vârstă. Ca parteneri pentru mai bine de 35.000 de companii ce deservesc peste 2 milioane de angajaţi români, ne dorim să oferim business-urilor din România acces la informaţii strategice ce îi pot ajuta să se diferenţieze şi să creeze branduri de angajator cu adevărat atractive pe piaţa muncii”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România şi Bulgaria.

Studiul ”Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” a analizat şi atitudinea angajaţilor români faţă de locul de muncă actual. Astfel, conform acestuia, doar 1 din 3 angajaţi români ar recomanda compania pentru care lucrează în prezent unui prieten sau unei cunoştinţe. Cei mai mulţi promotori ai actualului loc de muncă se află în rândul generaţiei Baby Boomers, 40% dintre aceştia declarând că ar recomanda compania unde lucrează în prezent unui prieten sau cunoştinţe.

„Studiul „Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” ne arată că realitatea complexă a pieţei muncii actuale impune o schimbare de paradigmă în leadership. Nu mai putem vorbi despre strategii transgeneraţionale pentru motivarea şi retenţia angajaţilor. Fiecare generaţie are propriul set de valori, preferinţe şi aşteptări care îi modelează atitudinea faţă de muncă şi loialitatea faţă de angajator. Pentru a rămâne competitivi şi a atrage cele mai bune talente, liderii trebuie să devină poligloţi generaţionali - să înveţe să vorbească  pe limba fiecărei generaţii şi să creeze culturi organizaţionale care îmbrăţişează şi valorifică diversitatea.

Companiile care încurajează colaborarea intergeneraţională au şansa să devină veritabile ecosisteme de învăţare - spaţii în care experienţa şi înţelepciunea generaţiilor senioare se îmbină cu ideile proaspete şi agilitatea generaţiilor tinere, cu scopul de a crea efervescenţă creativă şi o capacitate de inovare superioară. În România anului 2024, în condiţiile unui deficit acut de talente cu o mentalitate globală şi abilităţi digitale, companiile care vor reuşi să conducă şi prin prisma generaţiilor vor fi cele care vor face diferenţa pe termen lung şi vor contribui decisiv la dezvoltarea economică şi socială a ţării”, susţine Alina Stepan, Country Manager Ipsos Romania | Cluster Head Ipsos SEE.

Jobul ideal pentru români: salariu corect, program de lucru flexibil şi colegi competenţi

Provocaţi să descrie locul de muncă ideal, 31% dintre angajaţi precizează importanţa unui salariu corect, 22% menţionează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanţă şi 16% apreciază o echipă alcătuită din colegi competenţi şi dornici să ajute. Aceste aspecte sunt comune tuturor generaţiilor, mai puţin Baby Boomers: 17% dintre aceştia preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag şi doar 13% dintre ei consideră că locul de muncă ideal este unul în care au parte de un program flexibil.

Analizând stilurile de lideri preferate de majoritatea generaţiilor de români, 44% aleg cu precădere un manager care reuşeste să motiveze echipa, care încurajează inovaţia şi creativitatea. Stilul de lider cel mai puţin popular, ales doar de 5% de către participanţii la studiu, este cel autocratic, care ia decizii fără consultarea echipei.

Indiferent de vârstă, peste jumatate dintre angajaţi preferă să comunice la muncă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Preferinţele legate de alte metode de comunicare variază în funcţie de vârsta angajaţilor: în timp ce doar 1 din 3 tineri din generaţia Z aleg să se întâlnească cu colegii, pentru angajaţii mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59% dintre salariaţii Generaţiei X şi 68% dintre Baby Boomers preferă întâlnirile faţă în faţă. Referitor la apelurile telefonice, 33% dintre membrii generaţiei Z preferă această metodă, în timp ce 53% dintre Baby Boomers -preferă să îşi apeleze colegii.

Preferinţele generaţiei Z la locul de muncă

Atunci când se vorbeste despre muncă, priorităţile generaţiei Z sunt printre cele mai diverse. În topul acestora se regăsesc aspecte precum: al 13-lea salariu, un mediu de lucru lipsit de presiune, un salariu competitiv, urmate de stabilitatea locului de muncă şi plata orelor suplimentare. Raportat la pachetul de beneficii extrasalariale preferat, acesta este alcătuit din asigurări de sănătate pentru ei şi familia lor, asigurare de viaţă, card de vacanţă, pensie privată şi finanţarea transportului la/de la birou.

Preferinţele generaţiei Y la locul de muncă

Generaţia Y este generaţia cu cele mai clar conturate priorităţi referitoare la locul de muncă. În top 3 se află salariul competitiv, stabilitatea locului de muncă şi al 13-lea salariu, urmate de plata orelor suplimentare şi un mediu de lucru lipsit de presiune. Când e vorba de pachetele de beneficii extrasalariale preferate, acestea se remarcă prin nevoia de flexibilitate şi de varietate. Angajaţii din generaţia Y aşteaptă beneficii extrasalariale precum asigurările de sănătate pentru ei şi pentru familia lor, card de vacanţă, card de masă, pensie privată şi beneficii pentru sănătate şi fitness.

Preferinţele generaţiei X la locul de muncă

Angajaţii din generaţia X se aseamănă cu cei din generaţia Y în ceea ce priveşte priorităţile legate de muncă, o diferenţă fiind prioritatea acordată asigurărilor de sănătate. Angajaţii cu vârsta cuprinsă între 44 şi 58 de ani preferă un loc de muncă ce le oferă un salariu competitiv, cu al 13-lea salariu sau plata orelor suplimentare, în care beneficiază de stabilitate. În pachetul de beneficii extrasalariale aşteptat de către aceştia se regăsesc asigurarea de sănătate (pentru ei şi pentru familie), card de vacanţă, pensia privată, asigurare de viaţă şi card de masă.

Preferinţele generaţiei Baby Boomers la locul de muncă

Cei mai maturi dintre angajaţii români preferă un loc de muncă unde primesc un salariu competitiv, în care orele suplimentare sunt plătite, într-o companie ce le oferă un mediu de lucru stabil, prietenos, în care au un sentiment de apartenenţă. În pachetul de beneficii extrasalariale preferat de către aceştia se află: card de vacanţă, pensia privată şi asigurarea de viaţă, asigurările de sănătate pentru ei şi pentru familie, card de masă.

Consideraţii metodologice

Studiul „Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” a fost realizat de Pluxee România, împreună cu Ipsos România în iunie 2024. Eşantionul cuprinde 1000 de angajaţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani din mediul preponderent urban. Datele au fost culese prin chestionare online, iar design-ul de tip DUEL a stat la baza prioritizării factorilor motivaţionali atât a celor generali, comuni, cât şi pentru fiecare generaţie în parte. Această metodă presupune, pe lângă identificarea preferinţei directe, şi utilizarea unor principii din ştiinţa comportamentală şi psihologia cognitivă pentru a surprinde atât răspunsurile directe, cât şi pe cele indirecte ale oamenilor.