Studiu. Prietenii pot fi mai benefici persoanelor în vârstă decât familia

Mai mult decât relaţiile cu familia, interacţiunile frecvente cu prieteni apropiaţi pot aduce un plus semnificativ de bucurie şi satisfacţie în această etapă a vieţii.

Unul dintre motivele pentru care prieteniile sunt mai plăcute decât alte relaţii este absenţa obligaţiilor formale şi a tensiunilor. Studiile realizate pe americani trecuţi de 65 de ani, citate de BBC, arată că timpul petrecut cu prietenii este perceput ca fiind mai relaxant şi pozitiv decât cel cu familia.

Aceste concluzii marchează o schimbare faţă de cercetările mai vechi care subliniau familia ca principalul sprijin pentru persoanele în vârstă.

În plus, există o schimbare importantă în modul în care oamenii îşi gestionează relaţiile odată cu trecerea anilor. Dacă tinerii sunt orientaţi către extinderea cercurilor sociale şi întâlnirea de oameni noi, persoanele mai în vârstă îşi concentrează atenţia pe un număr restrâns de prieteni apropiaţi.

Această tendinţă, explicată prin „teoria selectivităţii socio-emoţionale”, apare din perspectiva limitării timpului disponibil, ceea ce îi determină pe oameni să prioritizeze relaţiile care aduc cea mai mare satisfacţie emoţională.

Psihologul Katherine Fiori subliniază că, deşi această „triere” a relaţiilor este benefică prin creşterea calităţii conexiunilor, există şi un risc: reducerea excesivă a cercului social poate duce la izolare. De aceea, păstrarea unui echilibru între prieteniile apropiate şi relaţiile mai lejere este esenţială pentru sănătatea mentală şi fizică.

În timpul pandemiei de Covid-19, cercetările au arătat o tendinţă interesantă: indiferent de vârstă, oamenii au devenit mai concentraţi pe relaţiile semnificative, comportându-se în mod similar cu persoanele mai în vârstă.

Această schimbare demonstrează că nu vârsta cronologică influenţează preferinţele sociale, ci percepţia noastră asupra timpului rămas.

În acelaşi timp, prieteniile pot deveni chiar echivalentul unei familii alese, oferind stabilitate şi susţinere, în special în comunităţile vulnerabile.

De exemplu, persoanele din comunitatea LGBTQ+ sau cei care nu au copii se bazează adesea pe reţelele de prieteni apropiaţi în locul celor biologice.

Pe de altă parte, cercetările sugerează că doar patru prieteni apropiaţi sunt suficienţi pentru a combate singurătatea şi a îmbunătăţi starea de bine psihologică. Relaţiile de calitate, bazate pe interese comune şi experienţe împărtăşite, sunt mai importante decât numărul acestora.

Pentru a facilita construirea unor relaţii benefice, este nevoie de oportunităţi sociale accesibile şi de depăşirea barierelor cu care se confruntă adesea persoanele în vârstă, precum izolarea, mobilitatea redusă sau prejudecăţile legate de îmbătrânire. Tehnologia poate juca un rol important în reducerea singurătăţii, permiţând persoanelor să rămână conectate cu prietenii şi familia, chiar şi în contextul unor limitări fizice.

Percepţiile pozitive asupra îmbătrânirii joacă, de asemenea, un rol crucial. Persoanele care văd această etapă ca pe o oportunitate de a crea noi planuri şi relaţii sunt mai predispuse să investească în prietenii, cu rezultate pozitive pentru starea lor de bine.

În concluzie, prieteniile în a doua parte a vieţii reprezintă un aspect ce poate aduce stabilitate, bucurie şi sănătate. Indiferent de vârstă, cultivarea relaţiilor autentice şi calitative este esenţială pentru o viaţă echilibrată şi împlinită.