Studiu privind calitatea vieţii: România urcă o poziţie la nivel global şi nu mai e ultima din UE

Potrivit studiului efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, citat de Ziarul Financiar, România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor uşor mai scăzut faţă de anul precedent, dar care o plasează în rândul ţărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre ţările din a treia categorie), după Barbados, Argentina şi Ungaria.

Toate statele UE sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial, Danemarca (2), Finlanda (3), şi Suedia (6) având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croaţia (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) şi Bulgaria (44).

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 169 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată.

În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

„Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice şi de turbulenţe economice şi politice, calitatea vieţii şi bunăstarea socială s-au îmbunătăţit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenţia că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social. Şi avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuşi să valorificăm punctele forte ale ţării noastre, precum poziţia geografică şi resursele naturale, forţa de muncă competitivă, competenţele tehnice şi infrastructura de date, politicile fiscale care susţin creşterea şi fondurile europene semnificative, prin creşterea investiţiilor în educaţie, sănătate, infrastructură şi în cercetare şi dezvoltare”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

România înregistrează un uşor progres în clasamentul mondial privind nevoile de bază (locul 40), unde urcă o poziţie, şi scădere, coborând o poziţie, pentru elemente care ţin de oportunităţi (locul 46) şi bunăstare (locul 51).

Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, printre scorurile cele mai bune se numără hrana şi îngrijirea medicală de bază şi locuinţa (ambele pe locul 34), urmate de siguranţa personală (locul 35), accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 36) şi accesul la educaţie avansată (locul 44).

La polul opus, România stă mai puţin bine la capitolul sănătatea şi bunăstarea (locul 81), apa şi salubritatea (locul 70) şi accesul la educaţia de bază (locul 65).

La nivel global, Norvegia îşi menţine poziţia de lider, înregistrând un scor de 90,74, urmată de Danemarca şi Finlanda, în timp ce ultimele clasate sunt Ciad, Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud.