STUDIU: România este printre ultimele ţări din Europa la reciclarea deşeurilor electronice

Suedia şi Norvegia sunt în fruntea clasamentului şi aproape de ţinta europeană de colectare şi reciclare a 85% din toate deşeurile electrice şi electronice, relatează Reuters.

Reglementările europene impun reciclarea deşeurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care funcţionează cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul şi argintul şi a evita poluarea cu toxine cum sunt plumbul sau mercurul.

Pe ansamblu, 35% din deşeurile electronice din Europa au fost reciclate corespunzător în 2012. Raportul respinge sugestiile din trecut, potrivit cărora majoritatea acestor deşeuri sunt livrate ilegal în state africane ca Nigeria şi Ghana, unde sunt reparate şi repuse în funcţiune.

"Majoritatea comerţului ilegal cu deşeuri electronice are loc tot în Europa, nu în Africa", a declarat Jaco Huisman, coordonator ştiinţific al studiului la United Nations University.

El a arătat că managementul defectuos are loc peste tot în Europa, sub formă de furturi şi dezmembrări, în timp ce o cantitate semnificativă de deşeuri electronice ajunge la gunoi.

Un frigider stricat, de exemplu, este valoros pentru cuprul din compresor. Deseori este scos compresorul, iar restul se aruncă.

Furtul unor astfel de componente face ca procesatorii legali din Europa să piardă anual 1,7 miliarde de euro, estimează studiul.

În total, 3,3 milioane de tone din cele 9,5 milioane de tone de deşeuri electronice generate în Europa în 2012 au fost reciclate corespunzător. Numai 1,3 milioane de tone de astfel de deşeuri au fost exportate, iar restul reciclate în Europa în afara programelor reglementate, sau aruncate.

Ioana Botezatu, expert în probleme de mediu la agenţia Interpol, a spus că acuzaţiile oficiale în astfel de cazuri sunt rare, chiar dacă unele ţări au pedepse aspre pentru delictele care afectează mediul.

Recomandările raportului includ colaborarea mai bună cu poliţia, educarea consumatorilor în privinţa reciclării şi interzicerea tranzacţiilor în numerar cu deşeuri metalice.

Una dintre probleme este şi promovarea centrelor de reciclare, întrucât oamenii nu au cunoştinţă de acestea.

În privinţa corpurilor de iluminat, de exemplu, românii aruncă la gunoi, anual, peste 5 milioane de becuri eficiente energetic, respectiv sute de tone de astfel de deşeuri care conţin mercur şi ar trebui colectate şi reciclate în mod responsabil, potrivit normelor europene, fiind posibilă, în caz contrar, declanşarea procedurii de infringement, a declarat luna trecută, pentru MEDIAFAX, Roxana Şunică, director de marketing al Recolamp.

Asociaţia Recolamp este formată din 164 de producători sau importatori de echipamente de iluminat. În 2014, Recolamp a produs şi distribuit 17.000 de recipiente pentru colectarea deşeurilor. Asociaţia are ca membri fondatori companiile Philips România, Osram România şi GE Hungary ZRT.

De la 1 ianuarie 2016, ţinta de colectare va fi de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piaţă, în ultimii trei ani, de către producătorii români. Până în 2021, România trebuie să asigure colectarea şi tratarea a minimum 65% din deşeurile de echipamente electrice.

Dacă nu îndeplineşte aceste ţinte, România riscă procedura de infringement din partea Comisiei Europene.