Studiu: România nu e într-un context favorabil pentru introducerea votului electronic

Potrivit studiului realizat de CDS, dat, luni, publicităţii, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să îşi asume cât mai curând lansarea unei dezbateri ample pe această temă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Centrul pentru Studiul Democraţiei al UBB a realizat un studiu pe tema oportunităţii introducerii votului electronic în România. Această metodă de exercitare a votului este, adeseori, invocată în spaţiul public, de către politicieni sau reprezentanţi ai societăţii civile, drept o soluţie pentru rezolvarea unor probleme precum participarea scăzută la vot, accesul la vot, în special pentru românii din străinătate, sau încrederea scăzută în alegeri. Considerăm că România nu se află într-un context favorabil pentru introducerea votului electronic pe termen scurt, dar că Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să îşi asume cât mai curând lansarea unei dezbateri ample pe această temă, care să includă identificarea celor mai bune soluţii tehnice şi pregătirea unor proiecte pilot”, se arată în studiu.

Reprezentanţii CSD au subliniat că studiul aduce în discuţie experienţa altor state cu votul electronic, recomandările internaţionale, problemele legate de securitatea online vizibile în contextul alegerilor din SUA, dar şi răspândirea utilizării internetului în România pentru operaţiuni care necesită confidenţialitate şi un grad ridicat de securitate, precum operaţiunile bancare sau cumpărăturile online.

"Condiţia fundamentală pentru implementarea votului prin Internet va fi o bună înţelegere a sistemului de vot şi încrederea în acesta. Are electoratul român suficient acces la internet şi cunoştinţele necesare în domeniul IT pentru a folosi votul prin internet? Deşi numărul românilor conectaţi la internet creşte vertiginos, nivelul accesului la internet este, în continuare, unul dintre cele mai scăzute din UE. Mai mult, numărul de români care se conectează frecvent la internet, în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, este cel mai mic din UE”, au susţinut autorii studiului.

Aceştia au menţionat că, deşi românii utilizează internetul tot mai mult, activităţile principale sunt citirea ştirilor online, folosirea reţelelor sociale, poşta electronică şi jocurile online.

"Spre deosebire de alţi cetăţeni europeni, puţini dintre români folosesc internetul pentru cumpărături sau pentru online banking – doar 6% dintre utilizatori, proporţia cea mai mică din UE. Aceste cifre demonstrează un nivel scăzut de încredere în internet a utilizatorilor români”, se mai arată în studiul CSD.

Un alt aspect important în analiza fezabilităţii votului prin Internet este capacitatea autorităţilor de a gestiona instrumente de guvernanţă electronică, care presupun folosirea internetului pentru plata
impozitelor, solicitarea de documente de identitate, consultarea de informaţii publice sau programarea la controale publice obligatorii.

"Însă autorităţile române nu au dovedit că stăpânesc acest domeniu. Deşi au fost investiţi aproximativ 12 milioane de euro pentru un portal de E-guvernanţă, acesta a devenit funcţional doar după ani de tergiversări. Nu în ultimul rând, în perioada recentă, o serie de contracte între statul român şi firmele româneşti specializate în sisteme de date au fost investigate în cazuri de corupţie, stârnind dezvăluiri despre legături dintre aceste firme, mediul politic şi serviciile secrete. Gestionarea defectuoasă şi contractele cu proastă reputaţie în domeniul IT pot fi o sursă de lipsă de încredere în capacitatea autorităţilor de a implementa în mod eficient şi imparţial votul prin internet”, au mai menţionat reprezentanţii CSD.

Citeşte şi: Cod galben de ninsori în patru judeţe din ţară

Aceştia au precizat că, printre avantajele votului prin Internet se numără un cost mai scăzut decât votul clasic şi faptul că nu mai necesită deplasarea la secţia de votare, însă există şi riscuri care ţin de posibilitarea ca votul să fie fraudat de atacurile hackerilor.

Votul prin Internet este folosit în Estonia, în unele cantoane din Elveţia şi mai este folosit de francezii din străinătate. Norvegia, Marea Britanie, Lituania sau Germania au încercat această metodă, însă au amânat implementarea sa din varii motive.

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare şi analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca: democratizare, migraţie, etnicitate, educaţie civică, design instituţional sau comportament electoral.

Colaborările centrului acoperă instituţii precum Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială, instituţii ale administraţiei locale sau organizaţii ale societăţii civile. Echipa de cercetare a centrului reuneşte cadre didactice şi de cercetare din cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB Cluj, colaboratori de la alte facultăţi din cadrul universităţii, profesori din universităţi partenere din ţară şi din străinătate.

Citeşte şi: Cine ne deszăpezeşte "de urgenţă". Contracte pentru curăţarea drumurilor au ajuns la o fostă miss Italia şi milionarul din umbră

Citeşte şi: Ion Iliescu, fost preşedinte al României, audiat în dosarul Mineriadei

Citeşte şi: Cod galben de ceaţă în zece judeţe

Citeşte şi: Un tânăr în vârstă de 19 ani din Craiova, înjunghiat mortal de un altul, pentru o fată