STUDIU: Romii nu migrează mai mult decât neromii. Imaginea stereotipală a romilor nomazi infirmată

Studiul "Romii din România - De la ţap ispăşitor la motor de dezvoltare", lansat luni în prezenţa comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, Laszlo Andor, şi a ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, infirmă ipoteza potrivit căreia romii migrează în procent mai mare decât neromii.

"Putem observa acelaşi procent de 19 la sută din gospodăriile rome şi nerome care au în componenţă persoane plecate în altă ţară. În cazul gospodăriilor care au în componenţă persoane care sunt plecate temporar în altă localitate din România, procentul acestora este mai mic, cinci în gospodăriile rome şi 7,7 la sută în gospodăriile nerome. Romii migrează deci tot atât de mult decât neromii în afara graniţelor şi mai puţin decât aceştia în interiorul graniţelor, ceea ce infirmă puternic imaginea stereotipală a romilor nomazi sau semi-nomazi", se arată în studiul citat.

Principala destinaţie a romilor şi neromilor este Italia, urmată de Spania pentru neromi şi Franţa pentru romi.

Motivele menţionate de gospodăria de origine a emigranţilor sunt în principal "lipsa locurilor de muncă", "sărăcia" şi speranţa unei "vieţi mai bune". Ordinea motivelor celor care au migrat diferă în funcţie de etnie: romii consideră ca principale motive "sărăcia" (40,1 la sută), "o viaţă mai bună" (38,3 la sută), "lipsa locurilor de muncă" (19,8 la sută), iar neromii pun pe primul loc "lipsa unui loc de muncă" (42,5 la sută), "o viaţă mai bună" (39,2 la sută) şi "sărăcia" (12,4 la sută).

Specialiştii consideră semnificativă diferenţa de procente obţinute la primele două opţiuni de răspuns în functie de etnie. Astfel, în cazul neromilor problema percepută care determină emigrarea este lipsa locurilor de muncă (42,5 la sută), faţă de 19,8 la sută în rândul romilor.

Cea de-a doua opţiune de răspuns a întrunit de peste trei ori mai multe răspunsuri în eşantionul rom decât în cel nerom: 40 la sută dintre romi (faţă de doar 12 la sută din neromi) au răspuns că motivul principal pentru emigrarea rudelor în străinătate a fost sărăcia.

Migranţii provin mai ales din gospodării cu nivel mai slab de venituri (sub 700 de lei), preponderent din mediul urban şi din cartiere situate în interiorul localităţii, precum şi cu un număr de persoane în componenţă peste medie.

De asemenea, emigranţii romi pleacă din gospodării situate în cartiere caracterizate de mixitate etnică în proporţie de peste 80 la sută şi doar în proporţie de 16,4 la sută din comunităţi compacte de romi.

"În domeniul politicilor de migraţie, decidenţii trebuie să se concentreze pe combaterea percepţiei eronate conform căreia romii migrează în proporţie mai mare decât neromii, provocând o scădere a imaginii României în exteriorul graniţelor. Imaginea negativă a României este dată de lipsa de incluziune socială a unei părţi importante din minoritatea romă, ceea ce constituie chiar factorul de presiune pentru migraţia în căutarea unor perspective mai bune de viitor", arată iniţiatorii studiului.

Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eşantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel naţional, constând în 1.025 de respondenţi din gospodării rome şi respectiv 1.025 de respondenţi din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.