Studiu: Sărăcia energetică afectează jumătate dintre gospodăriile din România

O analiză efectuată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arată o creştere alarmantă a sărăciei energetice în rândul persoanelor cu venituri mici şi medii.

Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică şi de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării.

Situaţia s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021 – la 36,5%, iar în 2022 – la 37,3%.

De asemenea, sărăcia energetică extremă sau „ascunsă” afecta 16% dintre gospodării în 2019, ca în 2020 să ajungă la 19%, în 2021 – la 19,2%, iar în 2022 – la 19,8%.

În zece ani, respectiv faţă de 2013, când procentul era de 12,2%, acest fenomen aproape s-a dublat ca amploare, precizează analiza.

Două din zece gospodării (19,8%) şi-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situaţie ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural.

21% dintre gospodării au căzut sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie în 2022, dublu faţă de nivelul din 2021 şi 2020 de 10,5% şi mult peste nivelul din 2019, când era de 7,8%. Evoluţia pe zece ani arată că în 2013 procentul era de 12,3%,

Organizaţia avertizează că măsurile financiare existente, cum ar fi ajutoarele de încălzire şi plafonarea-compensarea preţurilor, nu sunt suficiente şi că este necesară o abordare integrată a cauzelor structurale ale acestui fenomen.

Soluţiile propuse includ politici mai ţintite pentru mediul rural, renovarea şi creşterea eficienţei locuinţelor, diversificarea surselor de energie şi investirea în capacităţi regenerabile.

„Această problemă nu poate fi rezolvată doar prin măsuri financiare. Trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor structurale şi să avem politici integrate care să abordeze aceste probleme”, a declarat Anca Sinea, coordonatorul Organizaţiei.

În plus, se subliniază importanţa dialogului cu comunităţile locale, iar implicarea cetăţenilor în identificarea soluţiilor este considerată esenţială.

Ghişeele unice şi instrumentele de comunicare directă cu populaţia sunt sugerate pentru a facilita colectarea datelor şi identificarea problemelor specifice fiecărei localităţi.

Într-un efort comun, autorităţile centrale, locale, companiile din domeniu, reprezentanţii consumatorilor şi ai societăţii civile sunt chemaţi să colaboreze în cadrul acestui grup de lucru pentru a dezvolta politici publice eficiente şi adaptate realităţilor specifice din teren.

În studiu se mai specifică şi că este esenţială îmbunătăţirea cooperării între toate tipurile de actori, publici sau privaţi, şi crearea unei instituţii cu un rol clar de lider în această luptă împotriva sărăciei energetice.