Studiu: Starea de spirit se înseninează sau se întunecă, după ce ceasurile se dau înapoi?

În România, ceasurile se vor da înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, 27 octombrie, la ora 4:00 dimineaţa. Studiile anterioare s-au axat în mare parte pe efectele negative ale trecerii la ora de vară asupra somnului, performanţelor cognitive şi predispoziţiei la accidente ale oamenilor, dar se cunosc mai puţine despre impactul schimbării la ora de iarnă - sau despre modul în care aceste evenimente bianuale afectează percepţia noastră asupra trecerii timpului.

„Sunt interesată să încerc să înţeleg cum te simţi atunci când percepţia ta zilnică asupra timpului este perturbată de o forţă externă: simţi că ai mai mult sau mai puţin timp, niveluri mai ridicate sau mai scăzute de bunăstare?”, a declarat profesoara Ruth Ogden de la Universitatea John Moores din Liverpool, care conduce studiul.

„Timpul este un element extrem de neglijat al psihologiei. Vieţile noastre sunt legate de ceas şi avem cu toţii o reprezentare internă a timpului, dar avem o înţelegere foarte slabă a modului în care oamenii percep timpul şi dacă am putea sau nu să modificăm experienţele oamenilor cu privire la timp pentru a crea îmbunătăţiri ale bunăstării”, a adăugat ea.

Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu care explorează modul în care perturbările externe pot afecta simţul timpului la oameni. Ogden a devenit interesată de acest domeniu de cercetare după ce a fost implicată într-un accident de maşină la universitate, în timpul căruia a simţit că timpul încetineşte.

De atunci, ea a investigat modul în care alte evenimente marcante din punct de vedere emoţional - inclusiv izolările din timpul pandemiei de Covid - pot distorsiona percepţia timpului. „Am constatat că persoanele care se descurcau bine şi aveau niveluri mai scăzute de anxietate, depresie sau stres au experimentat o izolare relativ rapidă, în timp ce persoanele care au avut o carantină lentă au fost cele care erau mai izolate social, deprimate sau mai puţin mulţumite de nivelurile lor de interacţiune socială”, a declarat Ogden.

Cercetări separate au constatat că persoanele care se luptă cu durerea cronică experimentează, de asemenea, un simţ distorsionat al timpului. „Se ridică această idee interesantă că percepţia noastră asupra timpului este încorporată în traumă”, a spus Ogden.

Studiul este în desfăşurare şi este deschis tuturor adulţilor din Marea Britanie, care pot contribui prin completarea unui sondaj online cu privire la viaţa lor de zi cu zi şi la presiunea timpului pe care o resimt. Sondajul poate fi completat fie în cursul săptămânii dinaintea sau de după schimbarea ceasului, fie în ambele.

O întrebare la care Ogden şi colegii ei speră să afle răspunsul este dacă grupurile marginalizate din punct de vedere social sau cele care se confruntă cu presiunea timpului, cum ar fi părinţii ocupaţi, resimt schimbarea orei diferit faţă de persoanele care au mai mult control asupra timpului lor.

„Suntem interesaţi în special de relaţia dintre timp şi putere şi de modul în care, atunci când alte persoane deţin controlul asupra timpului, acest lucru poate crea diverse tipuri de nedreptate pentru anumite grupuri”, a declarat profesoara Patricia Kingori, sociolog la Centrul Ethox al Universităţii Oxford, care conduce întregul proiect.

Obiectivul pe termen lung al proiectului este de a identifica strategii care ar putea ajuta la abordarea acestor inegalităţi, ceea ce ar putea duce la îmbunătăţirea bunăstării individuale şi sociale.

„Pentru mine, schimbarea ceasului oferă o mică perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă atunci când timpul se schimbă pentru toţi ceilalţi, dar nu s-a schimbat în acelaşi mod pentru tine, sau când societatea impune o anumită restricţie asupra timpului tău”, a declarat Ogden. „De asemenea, ridică idei interesante, cum ar fi: ar trebui să avem un drept al omului la timp?”, a adăugat ea.