Studiu: Unul din doi copii refugiaţi din Ucraina se confruntă cu anxietatea

Copiii care s-au refugiat din Ucraina pentru a trăi în Europa se confruntă cu probleme de sănătate mintală, mai mult de unul din doi copii intervievaţi simţindu-se neliniştit sau îngrijorat în legătură cu viitorul său, potrivit unui nou raport al Save the Children.

Raportul „Aceasta este viaţa mea şi nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experienţele şi bunăstarea copiilor care fug din Ucraina ”, se bazează pe sondaje, grupuri de discuţii şi conversaţii cu peste 1.000 de copii refugiaţi şi cu cei care îi aveau în grijă din şapte ţări europene: Finlanda, Italia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia.

Cercetarea a relevat că pentru copiii refugiaţi care frecventau şcoala riscul de a se simţi singuri era mai mic, însă ratele de înscriere la şcoală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa. Doar o treime dintre copii frecventau şcoala înainte de vacanţa de vară, iar un sfert dintre ei nu intenţionau să se înscrie la o şcoală locală în anul şcolar 2022-2023.

Jumătate dintre copiii intervievaţi au declarat că se simt mai neliniştiţi de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievaţi au considerat că situaţia lor s-ar îmbunătăţi dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de a-şi practica hobby-urile (56%) şi dacă ar învăţa limba locală (54%). Băieţii declară, într-o proporţie semnificativ mai mare decât fetele, că îşi doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% faţă de 52%, respectiv).

Raportul arată că limba este o barieră clară în calea stabilirii de prietenii locale, după cum a explicat Ana, în vârstă de 15 ani, care a fugit în România din Ucraina: „Mă simt un pic inconfortabil aici. Nu mai am prietenii şi colegii mei de clasă. Cei mai mulţi oameni de vârsta mea nu vorbesc engleza, aşa că nu prea pot comunica cu ei. Am câţiva prieteni, sunt ucraineni pe care i-am cunoscut aici, suntem destul de apropiaţi”.

Andriy, în vârstă de 13 ani, refugiat din Ucraina care locuieşte acum în Lituania, a declarat: „Am fost la (o şcoală locală - n.r.) timp de două săptămâni, dar nu erau mulţi profesori care să vorbească rusă, aşa că m-am întors la şcoala online ucraineană (...). Sunt copii lituanieni cu care aş vrea să mă împrietenesc, (dar nu au vrut să vorbească cu mine - n.r.). Mi-am făcut (prieteni lituanieni - n.r.) în două tabere de vară, pe terenul de fotbal şi în timpul orelor de fotbal”.

Din 24 februarie până în prezent, aproximativ 7,7 milioane de refugiaţi au fugit din Ucraina pentru a căuta siguranţă în alte ţări europene, şi se estimează că 40% dintre aceştia sunt copii. Mulţi copii au fost martori la evenimente dureroase, fiind nevoiţi să îşi părăsească locuinţele şi să îi lase în urmă pe cei dragi. Guvernele ţărilor gazdă au un rol esenţial în sprijinirea copiilor, astfel încât probleme precum anxietatea şi nefericirea să nu se transforme în probleme de sănătate mintală pe termen lung.

Guvernele s-au străduit să se asigure că copiii sunt înscrişi la şcoală, iar ţările cu cei mai mulţi refugiaţi se confruntă cu cele mai mari provocări. Există puţini profesori de limbi străine care să îi ajute pe copiii din Ucraina să înveţe limba ţării gazdă, iar municipalităţile adesea nu dispun de fonduri pentru a angaja personal didactic suplimentar. În Polonia, de exemplu, raportul a arătat că doar 41% dintre copiii refugiaţi din Ucraina sunt înscrişi la şcolile locale.

Unii părinţi şi persoane care au în grijă copii refugiaţi din Ucraina, fiind întrebate, au răspuns că preferă să utilizeze programul de învăţare online pe care guvernul ucrainean l-a dezvoltat anterior ca răspuns la pandemia de COVID-19, deoarece nu ştiu cât timp vor rămâne în ţările gazdă. Cu toate acestea, învăţarea online are limitările sale şi poate fi nesigură, iar copiii care folosesc această opţiune riscă să nu beneficieze de celelalte avantaje ale şcolarizării în format fizic.

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a explicat: „Salvaţi Copiii România şi-a diversificat programul destinat copiilor refugiaţi din Ucraina şi, dincolo de asistenţa umanitară imediată, ne concentrăm pe sănătatea socio-emoţională a copiilor ucraineni, am dezvoltat pentru ei programe speciale de educaţie. Sunt copii care au trecut prin traume adânci, care şi-au pierdut unii casele, alţii şcolile şi este esenţial să fie restabilite liante socio-emoţionale, aşa cum este, de pildă, educaţia în limba maternă. Totodată, este crucial ca aceşti copii să se simtă integraţi, să nu aibă povara de a fi străini, de aceea noi am organizat pentru ei şi lecţii de limba română”.

Copiii şi cei care îi au în grijă doresc să se întoarcă acasă, în Ucraina, dar este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în curând. Prin urmare, guvernul gazdă trebuie să planifice pe termen lung, astfel încât copiii refugiaţi să aibă un sentiment de normalitate şi o perspectivă pozitivă asupra viitorului. Guvernele trebuie să îşi dubleze eforturile pentru a înscrie copiii în şcoli şi să abordeze barierele care îi împiedică pe copii să frecventeze şcoala, inclusiv prin creşterea capacităţii şcolare şi prin oferirea de sprijin lingvistic pentru copii şi persoanele care se ocupă de aceştia.