Ce este afazia, boala de care suferă Bruce Willis. Cum se manifestă şi cum poate fi vindecată

Bruce Willis, 67 de ani, părăseşte scena din cauza afaziei, a anunţat fosta lui soţie, Demi Moore, şi de fiicele ei. Actorul se pensionează, nu se ştie dacă definitiv sau doar pentru o perioadă, pentru că a fost diagnosticat cu o tulburare de limbaj care îl împiedică să joace.

Afazia este o boală despre care nu se cunoşteau prea multe până acum câţiva ani, dar care în ultimii 10 ani este recunoscută şi diagnosticată mai uşor. Afazia este pierderea totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat.

Este o tulburare de limbaj care poate fi caracterizată printr-o alterare a înţelegerii sau exprimării cuvintelor sau a echivalentelor non-verbale ale cuvintelor. Apare, în general, după un accident vascular cerebral sau un accident la cap, dar poate fi, de asemenea, tăcut şi se poate manifesta în timp, ca urmare a unor boli neurodegenerative.

Demi Moore, despre lupta lui Bruce Willis cu demenţa: Rămânem o familie şi îl vizitez săptămânal

Cei care suferă de afazie nu pot înţelege ce li se spune şi, mai ales, le este greu să pună cap la cap propoziţii cu sens complet. Apoi, se luptă să citească, să scrie şi să facă calcule, adică toate acele funcţii care sunt strâns legate de limbaj.

Remedii posibile pentru boala lui Bruce Willis

În funcţie de starea bolii, fiecare pacient reacţionează diferit. Afazia poate fi tratată cu logopedie. „Persoana afazică are nevoie de un sprijin complex, care nu este doar un medic, şi trebuie să provină de la cei care au o relaţie profesională cu el (medici, neuropsihologi, logopezi, asistenţi sociali), de la oameni care fac parte din mediul tau (familie, prieteni, colegi) sau care ti se dedica din spirit de serviciu (voluntari). Primii au sarcina de a oferi cea mai bună si cea mai actuală îngrijire, în timp ce ceilalţi trebuie să garanteze ajutorul necesar în viaţa de zi cu zi”.

Cauzele afaziei pot regresa datorită intervenţiei medicale, iar tulburarea de vorbire se poate îmbunătăţi în urma tratamentului de reabilitare, dar remisiunea incompletă a tulburării este încă foarte frecventă.