SUA au trimis MApN informaţii preliminare despre avioanele F-16

Ambasada SUA a anunţat, miercuri, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX că Statele Unite au transmis informaţii preliminare către MApN referitoare la avioanele F-16, răspunzând astfel unor întrebări formulate de Armata română.

"SUA au oferit doar informaţii preliminare Ministerului Apărării Naţionale referitor la avioanele F-16, ca răspuns la întrebări formulate de Armata română", a precizat ambasada fără a oferi detalii.

Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că răspunsul în forma sa finală, oficială este aşteptat în ultima decadă a lunii ianuarie, iar în februarie urmează să sosească o delegaţie americană care să discute variante financiare referitoare la avioanele în uz (mentenanţă, pregătire şi alte aspecte).

MApN a anunţat la 11 septembrie că România a trimis o "scrisoare tip «Letter of Request»" Guvernului SUA în legătură cu avioanele F16, explicând că demersul este o procedură specifică în relaţia cu SUA, în concordanţă cu prevederile acordului referitor la programele de asistenţă economică şi tehnică.

"Scrisoarea tip «Letter of Request»" a fost trimisă Guvernului SUA la sfârşitul lunii iulie 2009. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, transmiterea documentului s-a făcut în concordanţă cu prevederile acordului dintre Guvernul României şi Guvernul SUA referitor la programele de asistenţă economică, tehnică şi în domenii conexe, ratificat prin Ordonanţa numărul 25 din 31 iulie 1996. De asemenea, potrivit MApN, această procedură este specifică doar în relaţia cu Guvernul SUA, nu cu o firmă anume, iar în cazul în care s-ar ajunge la un acord, acesta ar fi încheiat cu Guvernul SUA şi nu cu o anume companie.

La rândul său, directorul de marketing pentru România al firmei Gripen, Richard Smith, a declarat, miercuri, că partea suedeză a făcut deja mai multe oferte avantajoase părţii române privind achiziţionarea de avioane Gripen.

El leagă însă procedura de achiziţie de codul de conduită al EDA (Agenţia Europeană de Apărare) şi spune că semnarea acestuia de către România ar fi garanţia pentru o procedură de achiziţie transparentă.

Smith a mai spus că a avut contacte cu oficiali români pentru a le prezenta ofertele şi că ştie că nu s-a luat încă o decizie privind tipul de avion care va fi achiziţionat. Mai mult, Smith a criticat informaţiile referitoare la faptul că România ar achiziţiona gratuit avioane F-16 second-hand.

"Nu există avioane gratuite. Aceste informaţii sunt un cal troian", comentează el, adăugând că oferta suedeză conţine o propunere de off-set de 100% şi are potenţialul de a crea mii de locuri de muncă.

La rândul său, ambasadorul Suediei la Bucureşti, Mats Aberg, a susţinut, miercuri, că semnarea Codului de Conduită al EDA de către partea română ar fi "un lucru minunat".

"Dacă vorbim de aderarea României la Codul de Conduită EDA, sunt fericit să spun că am avut posibilitatea de a-l întreba în mod direct pe preşedintele român, iar el a răspuns în termeni clari că România va adera la acest cod de conduită în viitorul apropiat . Eu cred că acesta este un lucru foarte bun şi sunt foarte fericit pentru asta", a spus el.

"Până la urmă, este decizia României dacă aderă la acest Cod de conduită. Dar cred că, din moment ce toate celelate tări din UE au făcut acest lucru, este natural să semneze şi România", a declarat diplomatul suedez agenţiei MEDIAFAX, precizând că ar fi "sigur că banii plătitorilor de taxe şi ai companiilor sunt investiţi într-o afacere corectă".

MApN a lansat, în 2007, cele şase programe strategice de înzestrare a României pentru perioada următoare, demers care, potrivit conducerii ministerului, "va asigura coerenţa politicii de dotare şi instruire a Armatei Române, creşterea interoperabilităţii cu partenerii (aliaţii) şi sporirea protecţiei şi capacităţii de manevră a detaşamentelor noastre dislocate în teatrele de operaţii".

Înlocuirea actualelor avioane MIG-21 Lancer, avioanele de luptă din dotarea Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA) al căror ciclu de viaţă se va încheia în curând, este printre primele probleme ale Ministerului. Analiza caracteristicilor tehnico-economice ale celor mai performante avioane multirol a determinat identificarea a cinci tipuri care satisfac cerinţele operaţionale elaborate de apărare. Este vorba despre F-16 - Lockheed Martin, SUA, JAS-39 Gripen - SAAB, Suedia, Eurofighter Typhoon - consorţiu Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, F-18 - Boeing, SUA şi Rafale - Dassault Aviation, Franţa. Cerinţele operaţionale emise pentru achiziţionarea a 48 de avioane multirol şi a suportului logistic iniţial au fost aprobate în luna iulie 2005.

Un eventual contract de achiziţie ar putea fi semnat de MApN numai după luarea unei hotărâri în acest sens de către CSAT.

Surse MApN declarau MEDIAFAX la începutul lunii ianuarie că în ceea ce priveşte achiziţionarea de avioane multirol, bugetul MApN nu prevede nici fonduri de la buget şi nici posibilitatea de credite de angajament. Oficialii MApN, susţineau sursele citate, aşteaptă ultimele răspunsuri oficiale din partea ofertanţilor în luna ianuarie urmând ca apoi să aibă loc discuţii în Guvern şi apoi în CSAT scopul final fiind ca în 2013 să fie deja în uz avioanele multirol pe care România intenţionează să le achiziţioneze.

Înlocuirea actualelor avioane MIG-21 Lancer, avioanele de luptă din dotarea Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA) al căror ciclu de viaţă se va încheia în curând, este printre primele probleme ale Ministerului. O comisie interministerială a fost deja stabilită, aceasta urmând să aleagă între aparatele de zbor propuse de MApN.

Analiza caracteristicilor tehnico-economice ale celor mai performante avioane multirol a determinat identificarea a cinci tipuri care satisfac cerinţele operaţionale elaborate de apărare. Este vorba despre F-16 - Lockheed Martin, SUA, JAS-39 Gripen - SAAB, Suedia, Eurofighter Typhoon - consorţiu Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, F-18 - Boeing, SUA şi Rafale - Dassault Aviation, Franţa. Cerinţele operaţionale emise pentru achiziţionarea a 48 de avioane multirol şi a suportului logistic iniţial au fost aprobate în luna iulie 2005.

Varianta achiziţionării de avioane F-16, ca pas intermediar în vederea înzestrării ulterioare cu avioane F-35 a fost menţionată de mai multe ori în ultimii ani fie "pe surse" militare, fie asumat în mod oficial.

Un exemplu îl reprezintă fostul secretar de stat în cadrul MApN, Corneliu Dobriţoiu, care afirma la începutul lui septembrie 2008 că o decizie de achiziţionare a avioanelor multirol va trebui să ţină cont de faptul că, peste zece ani, F-35 va fi aparatul ţărilor NATO, iar investiţia într-un aparat care nu e interoperabil cu acesta ar presupune izolarea de ceilalţi.

Pe de altă parte, reprezentanţii Gripen spun că ar fi dispuşi să vândă României 8 avioane la un preţ cuprins între 400 şi 500 de milioane de euro.

Până la luarea unei decizii, vechile avioane MiG rămân singurele avioane de luptă din dotarea SMFA care, în absenţa unei decizii, a recurs la executarea de reparaţii capitale la MIG-uri pentru a-şi îndeplini sarcinile asumate în cadrul NATO, operaţiunile de reparare a avioanelor, a motorului şi echipamentelor din compunerea acestora fiind executate de S.C. Aerostar S.A. Bacău, care deţine licenţă exclusivă în România. MApN a informat în iulie, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că "prelungirea vieţii" aeronavelor MiG 21 LanceR poate fi asigurată prin executarea reparaţiilor capitale, în limitele resursei tehnice totale acordată de constructor. Acest proces se desfăşoară de-a lungul întregii perioade de exploatare.

Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, consideră că CSAT ar trebui să abordeze în şedinţa de joi să abordeze şi subiectul avioanelor multirol.

"Chiar dacă nu se va lua în această şedinţă o decizie, CSAT trebuie să-şi propună ca în această primăvară să ia hotararea finală. Timpul începe să ne preseze, pentru că până în 2013 se epuizează resursa de zbor a tuturor avioanelor MIG 21 Lancer aflate în dotarea ţării noastre, iar achiziţia unor avioane şi pregătirea piloţilor este un proces de durată. Sper că nu vom ajunge în situaţie ca din cauza tergiversării deciziei de către instituţiile abilitate ale statului, CSAT şi Guvern, în 2013 alte state NATO să fie obligate să ne asigure protecţia spaţiului aerian naţional, aşa cum se întâmplă cu statele baltice.", spune Scutaru.

El promite că în calitate de vicepreşedinte al Comisiei de Apărare a Camerei Deputaţilor, va susţine "o decizie care nu doar să rezolve în 2-3 ani problema avioanelor multirol, ci să şi permită
României accesul la viitorul aparat de generaţie a V-a. Noi nu doar vom cumpăra sau, poate, din cauza constrângerilor bugetare, vom moderniza nişte avioane, ci ne vom întări un parteneriat strategic şi vom urmări şi dezvoltarea unor proiecte pentru întreprinderile româneşti", spune el, adăugând că va solicita ca, în permanenţă, Comisiile de specialitate ale Parlamentului să fie ţinute la
curent cu evoluţia în plan decizional a subiectului achiziţiei de avioane multirol.