SUBIECTE la ROMÂNĂ. EVALUARE NAŢIONALĂ 2018: Elevii au primit un text la prima vedere din "Inocenţii" de Ioana Pârvulescu şi, de povestit, o întâmplare dintr-o cetate - DOCUMENT

Elevii de clasa a 8-a au primit, la prima probă a Evaluării Naţionale 2018, cea la limba română, două texte la prima vedere pe baza cărora au avut de răspuns la mai multe cerinţe. De asemenea, au avut de povestit o întâmplare dintr-o cetate, dar şi o compunere prin care să demonstreze genul epic.

Urmărește
9936 afișări
Imaginea articolului SUBIECTE la ROMÂNĂ. EVALUARE NAŢIONALĂ 2018: Elevii au primit un text la prima vedere din "Inocenţii" de Ioana Pârvulescu şi, de povestit, o întâmplare dintr-o cetate - DOCUMENT

SUBIECTE la ROMÂNĂ, EVALUARE NAŢIONALĂ 2018: Elevii au avut de povestit o întâmplare dintr-o cetate


Varianta text a subiectelor la limba si literatura romana la examenul de Evaluare Naţională 2018

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI A VIII-A
Anul scolar 2017 – 2018
Proba scrisa
Limba si literatura româna

Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de doua ore.

SUBIECTUL I                                                                                                                      (40 de puncte)

Citeste urmatorul text:
In ajun, joi, cum iti spuneam, am mai facut o ultima excursie de vacanta in Bucegi. Parintii nostri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea înca sa vina pe munte, abia se tinea pe picioare). Albastrul intunecat si intens al cerului se sprijinea pe crestele cenusii, era o vreme splendida, cu vizibilitate buna, desi un la fel de cristalina ca pe vremea cand din varf se puteau zari sclipirile marii. Am facut o tura scurta, din Busteni, pe drumul marcat cu triunghiul rosu. De la Caminul Alpin am urcat prin padurea de foioase spre Poiana Costilei. Aici, admirând stâncile alburii si zada* care incepea sa-si coloreze predelele de ace in portocaliu, alaturi de brazii de un verde intunecat ne-am permis un prim popas si ne-am mai golit rucsacii de o parte din provizii. Am continuat excursia fara sa ne grabim, pana la Pichetul Rosu, mergand pe o poteca mai blanda, de coasta De aici, in alte zile, mai lungi, o luam spre Malaiesti, spre cabana, pe drumul numit „Take lonescu, un fel de brau care imbratiseaza la baza muntele Bucsoiu, iar de-acolo, cine mai era in stare, putea ajunge pe “la Prepeleac" la Varful Omu. La intoarcere, inainte de Poiana Costilei, nu departe de drumul marcat, am gasit un loc potrivit cu muschi pe jos ca sa ne oprim si sa mancam tot ce ne mai ramasese. Aerul era auriu, cate un sticlete cu capsor rosu tasnea dintre crengi, ciripind scurt si des. Eram multumiti, parintii pentru ca-si lasasera acasa grijile […]  Dina pentru ca începea scoala si avea sa-l vada pe Radu, un baiat cu ochelari, dragostea ei [ …] iar Doru fara motiv, asa, pur si simplu. Ne-am intins patura de munte, am scos restul de mancare din rucsac, niste paine, oua fierte – desigur: cu un ou fiert treci Bucegii -, ceapa si gogosari si doua foarte pretioase cutii de pate de ficat. [...] Abia ce-am inceput masa ca am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte de care ne temeam intotdeauna: ursul de la care nu stiai la ce sa te astepti sau oamenii de la care, de asemenea, nu stiai la ce sa te astepti. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealalta, din plina padure, asa ca ne-am sculat cu totii in picioare, in afara de Doru, care manca linistit inainte, cu ochii albastri mijiti*. Eram gata sa-i lasam ursului mancarea, ca sa ne lase si el in pace. Nu stiu daca ai trait asta vreodata, posibilitatea rea care se poate concretiza in secunda urmatoare. Prin minte iti trec toate metodele de scapare: sa o iei la fuga, sa faci pe mortui sa te cateri intr-un copac
Dar primejdia ne-a ocolit acum. In loc de urs a aparut un om tanar, cam ravasit, cu bretonul aramiu, lung, dat pe-o parte, cu un bat pe post de baston, cu o traista pusa piezis peste piept, ca postasii, incaltat in pantofi si cu haine mai mult de oras decat de munte. Nu parea un om rau si in niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zambit larg.
Ioana Parvulescu, Inocentii
*zada - specie de conifere
*mijiti - (despre ochi) intedeschisi

A: Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1) Noteaza câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, intotdeauna                       4 puncte
2) Mentioneaza rolul cratimei din structura de-acolo. 4 puncte
3) Explica modul de formare a cuvintelor sublimate din secventa: Aerul era auriu, câte un sticlete cu capsor rosu tasnea dintre crengi, ciripind scurt si des  4 puncte
4) Transcrie doua cuvinte care contin vocale in hiat din secventa: Am continuat excursia fara sa ne grabim, pana la Pichetul Rosu, mergand pe o poteca mai blanda, de coasta. De aici, in alte zile, mai lungi, o luam spre Malaiesti, spre cabana, pe drumul numit “Take Ionescu”.  4 puncte

5) Formuleaza, in cate un enunt, doua idei principale/secundare din textul dat     4 puncte
6) Precizeaza, intr-un enunt, un motiv pentru care personajele sunt gata sa-si lase mancarea si sa fuga                       4 puncte

B. Redacteaza o compunere de minim 150 de cuvinte, in care sa argumentezi apartenenta la genul epic a textului dat.         16 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- Sa precizezi doua trasaturi ale genului epic;
- Sa prezinti detaliat doua trasaturi ale genului epic, valorificand textul dat;
- Sa ai un continut adecvat cerintei;
- Sa respecti precizarea privind numarul minim de cuvinte

 

SUBIECTUL AL II-LEA _______________________________________________________________________(36 DE PUNCTE)
 

Citeste urmatorul text:

Garda cetatii Alba Carolina, din Alba Iulia, defileaza prin fata sutelor de vizitatori, care se intrec in a-si inalta cat mai mult
smartphone-urile peste capetele randurilor din fata sa faca poze si sa filmeze momentu.l Imbracati in uniforme austriece din secolul al XVIII-lea, membrii garzii, unii pe jos,altii calare pe niste superbi frizieni*, inarmati cu flinte, trec pe sub Poarta a III-a a cetatii, grandioasa poarta a ansamblului arhitectural Alba Carolina, dominata de statuia ecvestra* a imparatului Carol al IV-lea, din  Casa de Habsburg. Se respecta întregul ceremonial si se trag salve de tun [...]
Re 4 noiembrie 1715, generalul Steinville, comandantul trupelor imperiale austriece  din Transilvania, impreuna cu Stefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, si Giovanni Visconti Morando, arhitectul italian care a proiectat fortificatia, au pus temelia cetatii Alba Carolina. Aceasta avea rol atat in sistemul de aparare al habsburgilor impotriva turcilor, cât si de consolidare a puterii in teritonile ocupate. Cum trebuia sa fie principala fortareata a Transilvaniei, a fost construita dupa cele mai noi metode de fortificare ale vremii, concepute de arhitectul militar francez Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Planuriie au fost trimise la Viena, pentru a primi aprobarea Printului Eugeniu de Savoia. Pentru amplasare, s-a ales strategie cet mai inalt punct al orasului,  pe locul a doua fortificatii mai vechi. Totul a costat aproape doua milioane de guldeni* de aur,  o suma imensa pentru acele vremuri. Intrarea in celate se facea prin intermediul a sapte porti, cate una pe fiecare linie de aparare. In prezent, Traseul celor Trei Fortificatii din Alba Carolina contine vestigiile a trei cetati, din epoci distincte, construite succesiv in acelasi loc, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche: castrul roman (106 d.H.), cetatea medievala (sec. XVI-XVII) si cetatea Alba Carolina.
Adina Branciulescu, Transilvania, din “goana” trenului,  in National Geographic Traveler. nr 35/2017
*frizieni - specie de cai
*ecvestra - (despre opere de arta) care reprezinta o persoana calare
*guldeni- monede de aur sau de argint, care au circulat in mai multe tari din Europa

A. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Formuleaza cate un enunt in care sa precizezi urmatoarele aspecte din textul dat.
- numele guvernatorului care a pus temelia cetatii Alba Carolina;
- un rol pe care il avea cetatea Alba Carolina in secolul al XVIll-lea 4 puncte
2. Scrie numele autoarei si anul in care a aparut articolul din care este extras fragmentul       4 puncte
3. Menfioneaza genul si cazul substantivelor sublimate in textul dat. 4 puncte
4. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate, mentionand partea de vorbire prin care se exprima: In prezent, Traseul celor Trei Fortificatii din Alba Carolina contine vestiglile a trei cetati, din epoci distincte, construite succesiv in acelasi loc. 4 puncte
5. Transcrie doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Garda cetatii Alba Carolina, din Alba lulia, defileaza prin fata sutelor de vizitatori, care se intrec in a-si inalta cat mai mult smartphone-urile peste capetele randurilor din fata ca sa facapoze si sa filmeze momentul.  4 puncte
6. Construieste o fraza alcatuita din doua propozitii in care sa existe o propozitie subordonata subiectiva, introdusa prin adverbul relativ cum. 4 puncte

B Redacteaza o naratiune de 150 - 300 de cuvinte, in care sa prezinti o intamplare petrecuta intr-o cetate. 12 puncte
In compunerea ta, trebuie:
- sa relatezi o intamplare, respectand succesiunea logica a faptelor;
- sa precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal;
- sa ai un continut adecvat cerintei;
- sa respecti precizarea privind numarul de cuvinte.
Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie
Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei - 2 p . coerenza textului - 2 p ; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 2 p.; ortografia - 3 p.; punctuatia - 3 p.; asezarea corecta a textului in pagina -1 p • lizibilitatea -1 p )



Primul subiect este notat cu 40 de puncte, iar cel de al doilea cu 36 de puncte. Elevii vor mai primi 14 punte pentru redactarea întregii lucrări şi alte 10 puncte din oficiu.

Examenul a început la ora 09.00 şi a durat două ore.

Aproximativ 150.000 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a s-au înscris la Evaluarea Naţională.

Pe durata examenului, sălile de clasă au fost supravegheate video şi audio.

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, pe 13 iunie, absolvenţii clasei a VIII-a vor da examenul la matematică, urmând ca pe 14 iunie, elevii care aparţin minorităţilor să susţină proba scrisă la limba maternă.

Primele rezultate vor fi afişate pe 23 iunie, iar în aceeaşi zi, întrele orele 14.00 - 19.00, se vor putea depune contestaţiile. După soluţionarea contestaţiilor, notele finale vor fi făcute publice pe data de 23 iunie.

În funcţie de notele de la Evaluarea Naţională, va fi stabilită media de admitere la liceu. Astfel, media examenului va avea o pondere de 80% iar media claselor V-VIII va conta în proporţie de 20% în vederea stabilirii notei finale de admiterea la liceu.

Pentru sesizarea oricărei nereguli, Ministerul Educaţiei pune la dispoziţie Tel Verde: 0800 801 100, la care se poate suna în perioada 11-15 iunie, între orele 08.00-16.00, de luni până joi, iar vineri, în intervalul 08.00 - 14.00.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici