Sud-estul Europei a devenit principala poartă de intrare în UE a drogurilor şi armelor

Raportul citat, întocmit de corpul de poliţie unit al Uniunii Europene, Europol, şi dat publicităţii miercuri, se bazează pe mai mult de 70.000 de pagini de informaţii culese de forţele de poliţie ale statelor membre în ultimii doi ani.

"Din toate zonele de tranzit, cea de sud-est a cunoscut cea mai mare expansiune în ultimii ani, ca rezultat, pe de-o parte, al creşterii traficului de orice fel prin Marea Neagră şi, pe de altă parte, al proliferării numeroaselor căi comerciale pentru bunuri ilegale spre şi din Uniunea Europeană sau al creşterii importante a imigraţiei ilegale prin Grecia. Aceste modificări au contribuit la formarea unei axe balcanice de trafic către UE", afirmă autorii raportului, citaţi de EUobserver.

Potrivit documentului, în timp ce grupările de crimă organizată tind să devină multi-etnice şi împărţite în celule, cele formate din albanezi ridică cele mai mari probleme. "Infractorii albanezi sunt faimoşi pentru violenţa lor extremă. Mulţi dintre membrii acestora au un trecut în poliţie, servicii secrete sau grupări paramilitare", se arată în raportul Europol.

Referitor la traficul de arme, autorii raportului vorbesc despre "imense stocuri ilegale" aflate în Albania, Bosnia şi Croaţia şi despre "accesul la cantităţi considerabile de armament militar, inclusiv lansatoare de rachete anti-tanc şi echipament anti-aerian".

"Grupările criminale albaneze, turceşti sau din ţările foste sovietice caută să-şi extindă interesele în Uniunea Europeană şi ar putea exploata oportunităţile ce ar putea apărea odată cu intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen sau odată cu ridicarea obligaţiei de a obţine vize pentru Uniunea Europeană pentru cetăţenii din Balcanii de vest, Ucraina şi Moldova", se mai arată în documentul Europol.

"Am dat publicităţii un raport obiectiv, fără influenţe politice. Este treaba celor care fac politicile să decidă cum reacţionează. Vom înainta studiul tuturor ministerelor de afaceri interne din statele membre UE în luna iunie şi cei de-acolo vor decide în ce măsură ar trebui ajustate priorităţile europene. Posibila acceptare a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen sau exceptarea ucrainenilor de la obligativitatea vizelor pentru a intra în statele membre UE ar putea fi, pentru unii, oportunităţi pentru noi activităţi de crimă organizată. Însă nu trebuie supraestimată puterea dată de actualele reglementări privind circulaţia la frontiere. Grupările infracţionale deja găsesc multe căii de a opera în Uniunea Europeană", a declarat Rob Wainwright, directorul Europol, citat de EUobserver.

Wainwright a mai afirmat că din cauza sistemului complex de relaţii între diferite grupării infracţionale este extrem de greu de vorbit despre o "ligă a campionilor" a celor mai puternice grupări criminale din Europa. Totuşi, şi el a vorbit despre "ameninţările feroce" pe care le reprezintă grupările albaneze, cele formate din cetăţeni din statele vest-africane, precum şi de "grupările tradiţionale italiene" sau de cele "în plină dezvoltare" formate din lituanieni şi polonezi.

Specialiştii Europol mai vorbesc în raport şi despre faptul că, pe fondul crizei economice, din ce în ce mai mulţi profesionişti în transporturi maritime, farmaceutice, inginerie, drept sau finanţe ajung să lucreze cu membrii grupărilor infracţionale. În acelaşi context, din ce în ce mai mulţi oameni sunt dispuşi să-şi asume rolul de cărăuşi pentru droguri sau bani negri.

Traficul de persoane, mai scriu autorii raportului, a devenit atât de sofisticat încât o grupare infracţională irakiană care operează în Suedia a ajuns să cumpere o companie aeriană de mică anvergură, cu scopul de a trafica persoane, iar un alt grup criminal a închiriat, în două rânduri, avioane cu care să transporte afgani din Grecia în Italia.

Aceste grupări infracţionale folosesc fonduri din off-shore pe care le depun în bănci din centre financiare precum Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite, însă criminaliştii se confruntă mai nou cu greutăţi date de sistemul de barter folosit de infractori în care, spre exemplu, un grup plăteşte drogurile unui altul cu arme furate sau serviciile de trafic de persoane sunt plătite cu date de carduri de credit furate.