Summit istoric în Singapore | Un specialist de la Universitatea Al. Ioan Cuza explică felul în care poate evolua relaţia Trump - Kim Jong-un. Analiza profilurilor psihologice

Specialistul ieşean Silviu Grecu, lector la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, a folosit o metodă la care obişnuiau să apeleze şi serviciile secrete externe ale Statelor Unite. Plecând de la aceste date de personalitate, Silviu Grecu apreciază că personalităţile celor doi vor afecta semnificativ interacţiunea dintre Donald Trump şi Kim Jong-un, iar întâlnirea este extrem de imprevizibilă.

Ipoteza specialistului universitar este că liderul Coreei de Nord va renunţa la poziţia agresivă şi va căuta un compromis.

Atitudinile şi profilurile psihologice ale lui Donald Trump şi Kim Jong-un sunt subiectul unei cercetări realizate de Silviu Grecu, titular al cursului de „Atitudini şi comportamente politice”. Pe baza unor date statistice publice legate de comportamentele celor doi, precum şi a istoriei lor personale, Silviu Grecu le-a realizat un portret psihologic ce poate oferi indicii importante cu privire la felul în care va decurge interacţiunea.
Analiza a urmărit două dimensiuni: un inventar al personalităţii şi o evaluare a atitudinilor observabile.

Donald Trump

"Din punct de vedere al personalităţii, trăsătura dominantă a lui Donald Trump, în proporţie de aproape 30%, este narcisismul – caracterizat prin exces de grandoare, nevoie de admiraţie şi lipsă de empatie faţă de alte persoane. Alte două componente importante ale personalităţii, într-o proporţie de 22,89% fiecare, sunt sadismul – ceea ce îl face o persoană dominatoare şi agresivă, precum şi histrionismul – nevoia de a fi mereu în centrul atenţiei. Într-un procent mai mic, se poate vorbi şi despre o personalitate antisocială, care se traduce printr-un comportament ce violează şi desconsideră în mod constant drepturile celorlalţi", susţine lectorul ieşean.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte atitudinile observabile, Donald Trump arată lumii o prezenţă foarte expresivă în gesturi şi mimică şi o stimă de sine foarte ridicată. În mod surprinzător, scala comportamentului surprinde, pe lângă aspectele observabile de extraversiune şi un temperament introvertit. „Donald Trump este, sub aspect temperamental, extrovertit, cel mai probabil de tip coleric. Dar are prezentă şi o componentă melancolică, adică un comportament introvertit. Dimensiunea lui melancolică este vizibilă în discurs: face apel la trecut foarte des, de la Make America Great Again până la a pune accentul pe zona tradiţională”, explică Silviu Grecu.

Ipoteza cercetătorului este că această închidere în sine este cauzată de o serie de traume petrecute în copilărie, în special legate de absenţa tatălui. Trump a crescut într-o familie bogată, a fost un copil de bani gata, dar tatăl său, afacerist, a fost puţin prezent în viaţa sa.

Kim Jong-un

Specialistul ieşean susţine că profilul psihologic al lui Kim Jong-un este dominat de sadism, în proporţie de aproape 30%. Personalitatea are, de asemenea, accente puternice de histrionism (căutarea atenţiei – 18%) şi de personalitate antisocială (violarea drepturilor celorlalţi – 15%). O componentă a personalităţii mai suprinzătoare este aceea a adaptabilităţii (în proporţie de 15%). Faţă de Trump, personalitatea lui Kim Jong-un prezintă şi numeroase elemente aflate la graniţa dintre normalitate şi patologie (peste 10%), conform lectorului ieşean.

"Din punctul de vedere al atitudinii, în public, Kim Jong-un are un comportament aproape inexpresiv, având o apariţie contorsionată, schimonosită, apatică. Aceasta este tipică persoanelor antisociale şi sociopaţilor. Stima de sine scăzută i se trage, cel mai probabil, dintr-o copilărie în care a crescut frustrat, în umbra tatălui. În mod grăitor, el a început să îşi exercite puterea la un timp relativ scurt după moartea tatălui, debutând un stil extrem de agresiv şi chiar mai crud decât cel al predecesorului", a adăugat specialistul.

Atitudini faţă în faţă

Comportamentului observabil al lui Donald Trump şi Kim Jong-un a fost împărţit pe 5 dimensiuni diferite, al căror scor poate varia între 0 şi 20. Iată cum se compară cei doi:

Donald Trump vs. Kim Jong-un

minim 0 – maxim 20

„Conduita expresivă” - 14 la 7 - Criteriul se referă la cât de puternică este prezenţa persoanei respective. Donald Trump are un scor foarte mare (14), ceea ce înseamnă că prezenţa lui este dominată de gesturi largi, un chip expresiv şi deschidere spre comunicare. La Kim Jong-un este un scor scăzut (8), cauzat de lipsa mimicii în apariţiile sale publice.

„Comportamentul interpersonal” - 8 la 7 - Dimensiunea analizează relaţiile din domeniul, inclusiv cu ceilalţi lideri. Scorurile sunt asemănătoare, ambele scăzute, ceea ce denotă o slabă capacitate de cooperare şi preferinţa de a avea raporturi bazate pe putere, pe superioritate.

„Stil cognitiv” - 6 la 2 - Stilul de gândire al ambilor lideri este dominat de automatisme, flexibilitate foarte scăzută a raţionamentelor. Sunt convinşi de câteva lucruri şi au o capacitate foarte scăzută de a devia la ele.

„Temperament” - 6 la 6 - Criteriul măsoară viteza de reacţie nativă, energia psihică a fiecărei persoane. Ambii lideri au scoruri scăzute, ceea ce indică prezenţa unor elemente temperamentale de tip introvertit.

„Stima de sine” - 10 la 6 - Diferenţa dintre cei doi lideri din punctul de vedere al stimei de sine este semnificativă. Dacă în cazul lui Donald Trump aceasta este o trăsătură distinctivă a personalităţii, preşedintele nord-coreean dă dovadă de semne evidente de frustrare.

„Ceea ce îi apropie este nevoia de putere. Acesta este un complex foarte des întâlnit în psihologia politică, o combinaţie de agresivitate, frustrare, narcisism şi megalomanie. Ambii sunt dominaţi de automatisme şi flexibilitate foarte scăzută a raţionamentelor, o caracteristică a tiranilor, incapabili să primească idei noi. În creierul unei astfel de persoane nu se mai produc sinapse logice, se lasă condus de creierul emoţional. Are senzaţia că este Dumnezeu şi nu mai filtrează raţional informaţiile, un fapt demonstrat inclusiv neurologic. În deciziile pe care le iau, nu îi interesează leziunile pe care le produc asupra categoriilor sociale, contează doar ceea ce vor să facă. Sunt ambii exemple de lideri toxici, nu de lideri autentici”, susţine Silviu Grecu.

Conform acestuia, o diferenţă esenţială este la capitolul stimă de sine şi prezenţă publică, ceea ce probabil va juca un rol important în favoarea lui Trump într-o posibilă întâlnire. De asemenea, deşi ambii sunt conducători autoritari, Trump nu dă semne de alunecare spre tiranie.

Cum pot evolua relaţiile

Analiza psihologică a celor doi este realizată într-un moment anterior începerii discuţiilor dintre Coreea de Nord şi SUA. Silviu Grecu a remarcat la Kim Jong-un o schimbare de atitudine: „Acum un an, încerca să apară în faţa Statelor Unite ca acel copil rău care face ce vrea el – ameninţări şi teste nucleare. Acum, a deschis dialogul cu Donald Trump, dar nu se ştie pentru cât timp. Am sesizat că apropierea lui de Statele Unite ale Americii apare după ce a fost atacată Siria. Este posibil ca văzând comportamentul celuilalt lider la nivel internaţional, să conştientizeze limitele resurselor militare convenţionale sau nonconvenţionale pe care le posedă Coreea de Nord. Atunci, cea mai bună strategie ar fi, deocamdată, în raporturile internaţionale, dialogul şi o serie de acorduri rezonabile. În politica internă, în schimb, îşi conservă acelaşi spirit autoritar”.

Potrivit autorului, în cazul acestui studiu, au fost folosite date publice privind comportamentele celor doi lideri, puse la dispoziţie de către un institut internaţional dedicat evaluării psihologice ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale nord-americane, cât şi a diverşilor lideri ai lumii contemporane – Unity for the Study of Personality in Politics. Practic, sunt inventariate peste 30 de stiluri de personalitate, instrumentul cuprinzând un număr de 12 scale care măsoară componente ale conduitei expresive, conduitei interpersonale, dimensiunii cognitive, temperamentului şi stimei de sine. Scorul total al grilelor este 170. Trăsăturile de personalitate dominantă sunt determinate prin a însuma scorurile tuturor comportamentelor de un anumit tip. Instrumentul folosit se numeşte Inventarul Multiaxial Millon. Faptul că se pot asocia cifre pentru fiecare tip de comportament permite analiza statistică şi, apoi, interpretarea.