Tabloul faptic de la Moraviţa relevă activităţi de comerţ, nu imaginea unei frontiere de stat

O altă consecinţă generată de perpetuitatea acestei activităţi infracţionale din vremuri, cu siguranţă, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre poliţiştii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracţional, au fost atraşi de eficienţa modului de operare utilizat şi siguranţa pe care le-o conferea, în condiţiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuia să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă, arată CAB în motivarea de arestare a poliţiştilor şi vameşilor, complici ai contrabandiştilor de ţigări de la graniţa cu Serbia.

Potrivit instanţei, consimţământul funcţionarilor presupunea, pentru cei care nu aveau poziţii dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, iar, în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceştia, beneficiau, atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care şi le luau de la magazinul Belacop, cât şi de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracţional organizat şi care presupunea ca, la sfârşitul programului de lucru din fiecare tură, să primească şi ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Ca mod de operare, magistraţii au stabilit că traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de ţigări deţine ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de ţigări (conţine 50 cartuşe de ţigări) sau de un euro pentru fiecare cartuş de ţigări. Ulterior, în timp ce vameşul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea poliţiştilor şi a vameşilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameşilor amplasată pe sensul de intrare în ţară.

Pentru a spori gradul de control al zonei şi pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanţilor pe traseul de deplasare, după ieşirea din PTF Moraviţa, funcţionarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră, se transformau practic în antemergători şi verificau să nu existe în zonă filtre de control.

CAB arată că, dincolo de acest tablou faptic ce conturează, mai degrabă, imaginea unei activităţi de comerţ bazate pe achitarea "preţului" de corupere, şi nu a unei frontiere de stat, existau, în numeroase cazuri, manifestări energice ale funcţionarilor corupţi de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept (singura "dreptate" invocată fiind remiterea mitei), ci relativ la "onestitatea" traficanţilor, în ceea ce priveşte corectitudinea îndeplinirii obligaţiei asumate în cadrul grupării criminale şi care consta în darea mitei convenite.

Sub acest aspect, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră erau frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea "înşela", prin aceea că, fiind interesaţi să dea o sumă mai mică de bani, cu titlu de mită, susţineau că au un număr mai mic de baxuri de ţigări decât cel real, astfel că atmosfera devenea pur "comercială" şi se "negocia" problema folosului "cuvenit" funcţionarilor corupţi.

Poziţia dezavantajoasă în care se aflau aceştia din urmă era determinată de faptul că, deşi bănuiau că traficanţii aveau o cantitate mai mare de baxuri de ţigări faţă de cea pe care o recunoşteau şi pentru care îi exprimau disponibilitatea de a "plăti mita", împrejurarea deţinerii unei cantităţi mai mari de ţigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul PTF Moraviţa, deoarece ar fi presupus scoaterea ţigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară.

Din acest motiv, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră echilibrau această neputinţă tot prin poziţia de forţă care le era conferită de atribuţiile de serviciu pe care le ofereau la "vânzare", în schimbul mitei, astfel că fără să ţină cont de susţinerile traficanţilor, apreciau ei (de această dată, folosindu-se de experienţa profesională) cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi impuneau mituitorului să remită corespondentul folosului stabilit (fiind vorba de 50 euro/bax sau un euro/cartuş de ţigări), dar în raport cu propria apreciere.

"Referitor la obişnuinţa statornicită între funcţionarii corupţi de a achita aceste plăţi din foloasele provenite de la traficanţi, precizăm că, în unele dintre situaţiile în care, deţinând informaţii privitoare la iminenţa unor controale, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali decideau să nu "lucreze" (termen argotic utilizat pentru activităţile infracţionale de facilitare a contrabandei cu ţigări, în schimbul primirii unor foloase, cu titlu de mită), însă stabileau să lase, totuşi, câţiva traficanţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, pentru a avea posibilitatea să plătească masa şi produsele alimentare de la magazin din mita primită şi să nu fie nevoiţi să scoată bani din propriile buzunare, nici măcar în acele cazuri în care doar teama de eventuale consecinţe penale pe care le-ar fi putut suporta era motivul pentru care nu desfăşurau activitatea infracţională revenită", reţine CAB.

S-a evidenţiat sub acest aspect, nu numai pentru a ilustra incapacitatea şi ignoranţa funcţionarilor corupţi cercetaţi în această cauză, ci şi evidenta perenitate a activităţilor infracţionale, pe care, chiar şi în situaţii percepute de ei ca fiind periculoase, poliţiştii de frontieră şi vameşii erau dispuşi doar să le diminueze, însă, în nici un caz, să le întrerupă, arată instanţa, care a decis arestarea funcţionarilor de la graniţa Moraviţa.

Curtea afirmă că existenţa pericolului concret pentru ordinea publică în lăsarea în libertate a inculpaţilor rezultă din natura şi gravitatea ridicată a faptelor, acestea fiind infracţiuni de corupţie care au un impact negativ major în rândul societăţii - nu doar că în activitatea infracţională a fost implicat un număr important de persoane dar şi prin modul de desfăşurare a activităţii, calitatea inculpaţilor, locul şi scopul comiterii (la un punct de frontieră al ţării şi pentru a facilita contrabanda cu ţigări).

"La aprecierea acestui pericol mai trebuie avute în vedere şi perioada îndelungată de derulare a activităţii infracţionale pentru care s-a şi reţinut agravanta prev.de art.41 alin.2 Cod penal, dar şi temerea şi sentimentul de insecuritate socială ivit prin comiterea unor asemenea fapte şi împrejurările reţinute, cum şi necesitatea prezervării ordinii de drept", precizează CAB.

În opinia Curţii de Apel Bucureşti, măsura arestului preventiv este justificată atât de necesitatea unei bune desfăşurări a procesului peanl, aşa cum cere art.136 Cod pr.penală, în acest fel nefiind nesocotită prezumţia de nevinovăţie garantată de art.52 Cod pr.penală, dar şi de lipsa unor motive rezonabile care să poată justifica aplicarea unei măsuri preventive mai puţin restrictive (cum au solicitat unii inculpaţi).

Invocarea de către inculpaţi a unor circumstanţe personale favorabile, nu poate conduce la consecinţa respingerii propunerii şi a aplicării unei măsuri preventive mai puţin severe câtă vreme sunt regăsite cu prisosinţă cerinţele art.143 şi 148 lit.f Cod pr.penală, iar invocarea lipsei antecedentelor penale devine generică, cât timp această condiţie era necesară pentru a accede în calitatea de poliţist de frontieră sau lucrător vamal, mai notează instanţa, care adaugă faptul că nu poate fi primită nici apărarea în sensul că inculpaţii ar fi fost provocaţi de investigatorii sub acoperire să comită faptele.

În primul rând, examinarea legalităţii unei probe cu consecinţa aplicării art.68 Cod pr.penală revine instanţei ce judecă fondul cauzei, apoi este de observat că din probele administrate reiese în mod cert că rezoluţia infracţională a inculpaţilor fusese luată anterior pătrunderii investigatorilor sub acoperire în rândul inculpaţilor şi, nu în ultimul rând, activităţile investigatorilor au fost stabilite de procuror prin ordonanţe.

Pentru toate aceste considerente, potrivit art.1491, art.143 şi 148 lit.f Cod pr.penală, Curtea a admis propunerea DNA şi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 29 zile, de la 10 februarie 2011 până la 10 martie 2011, inclusiv.

În ancheta privind fapte de corupţie la vămile Moraviţa şi Foeni, din judeţul Timiş, sunt cercetate 86 de persoane, din care 62 au fost arestate preventiv pentru 29 de zile şi 24 sunt cercetate în libertate, în cazul lor instanţa sau procurorii impunând măsura interdicţiei de a părăsi ţara.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de 86 de ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali la Punctele de trecere a frontierei (PTF) Moraviţa şi Foeni, precum şi persoane suspectate de trafic de ţigări, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Pe de altă parte, în ancheta privind fapte de corupţie la PTF Naidăş, din judeţul Caraş-Severin, sunt cercetate 50 de persoane, din care 29 au fost arestate preventiv pentru 29 de zile şi 21 sunt cercetate în libertate, în cazul lor instanţa sau procurorii impunând măsura interdicţiei de a părăsi ţara.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de 50 de ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali la Punctele de trecere a frontierei (PTF) Naidăş, precum şi persoane suspectate de trafic de ţigări, se arată într-un comunicat de presă al DNA.