Tanczos (UDMR): Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei

Senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, că va depune, marţi, o petiţie la Ministerul Mediului, prin care solicită reanalizarea sistemului de protejare a populaţiei carnivorelor mari, în special a urşilor, al căror număr a depăşit aproape de două ori efectivul pe care s-a angajat România, faţă de Uniunea Europeană, să îl protejeze, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei, nu ne putem asuma mai mult decât trebuie în protejarea unor specii de animale sălbatice. Populaţia de urs creşte, a depăşit deja 10.000 de exemplare în România, iar ţara noastră şi-a asumat, printr-un angajament faţă de UE, că va păstra un efectiv de aproximativ 6.000 de urşi", a declarat senatorul Tanczos într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc.

El a mai spus că, potrivit statisticilor oficiale, numărul urşilor din România creşte anual cu "sute, poate mii de exemplare", atingând în prezent cifra de 10.400 şi că aceste animale sălbatice şi-au depăşit habitatul natural şi reprezintă un real pericol atât la adresa oamenilor, cât şi pentru alte specii.

"Nu există, cred, în UE o ţară unde să fie atâtea pagube, atâtea atacuri ale urşilor, nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni la nivel de populaţie de urşi, ei să aibă producţii de 10.000 de tone de porumb la hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar şi noi să nu putem creşte efectivele şi să pierdem cotele de lapte pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, speciile protejate", a mai spus Tanczos Barna.

Senatorul UDMR susţine că nu este suficient să se modifice Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008, privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele provocate de animalele sălbatice, ci că trebuie regândit întregul sistem legislativ de protejare a acestei specii şi adus în concordanţă cu interesele fermierilor, cu opinia societăţii civile şi cu punctele de vedere ale autorităţilor locale.

"Este inadmisibil să tratăm acest subiect strict din punctul de vedere al protejării unui animal sălbatic", a precizat Tanczos, adăugând că actualul sistem legislativ este "depăşit", se bazează strict pe opinia ONG-urilor, Ministerului Mediului, agenţiilor şi specialiştilor care lucrează în acest domeniu şi nu are în vedere "aproape deloc" poziţia agricultorilori, a societăţii civile, autorităţilor locale care se confruntă cu tot mai multe probleme cauzate de urşi.

Despre nivelul despăgubirilor pentru pagubele provocate de animalele sălbatice, senatorul UDMR afirmă că este "aproape o glumă, o aberaţie", el trebuind să fie stabilit la nivelul pagubelor cauzate şi nu al cheltuielilor efectuate cu însămânţarea culturii, exemplificând că, în momentul în care se constată o pagubă de 40 de tone de porumb-siloz, un fermier este despăgubit cu contravaloarea a 40 de kilograme de boabe de porumb folosit la însămânţat şi 250 de kilograme de îngrăşământ chimic.

Tanczos Barna a mai spus că nu doar plata despăgubirilor în domeniul agricol este "de prioritate zero" în momentul de faţă, ci şi regândirea sistemului legislativ din punct de vedere al vânătorii, arătând că de multe ori cotele de vânătoare rămân "nefolosite, chiar şi în perioadele când se înregistrează atacuri generate de exemplare periculoase", aspect "total neglijat", în prezent.

"Momentan, nu putem face altceva decât să propunem soluţii, să atragem atenţia asupra unor cazuri concrete, a unor probleme curente. Nefiind la guvernare, nu putem spera la altceva decât la un dialog constructiv cu Ministerul Mediului", a conchis viceliderul grupului UDMR în Senat.

Petiţia a fost semnată de peste 70 de primari din judeţele Harghita şi Covasna, de preşedinţii consiliilor judeţene, de deputaţii şi senatorii din cele două judeţe şi va fi depusă marţi, la ora 11.00, la Ministerul Mediului.

În document se precizează, între altele, că numai la nivelul anului 2014, în cazul judeţelor Covasna şi Harghita se constată că din totalul de 527 de pagube înregistrate cu procese-verbale doar 99 au fost aprobate pentru plată, 197 au fost respinse pentru neîndeplinirea condiţiilor şi 231 încă nu au fost procesate, semnatarii solicitând Ministerului Mediului să analizeze managementul carnivorelor mari prin prisma conflictelor generate de acestea, astfel încât "să reducă presiunea socială actuală şi să evite accentuarea acestor conflicte".

În Harghita, anul acesta, după ce au ieşit din hibernare, urşii au atacat şi ucis mai multe vite pe islazurile comunale în localităţile Plăieşii de Jos, Cârţa, Mărtiniş Odorheiu Secuiesc, Tulgheş, Topliţa şi Sculeni, iar de la începutul verii şi până în prezent patru persoane au ajuns la spital, după ce au fost atacate de urşi.

Potrivit unei statistici a Agenţiei de Protecţia Mediului Harghita, anul trecut au fost înregistrate 242 de cazuri de pagube provocate de animalele sălbatice în judeţ, urşii fiind responsabili de aproximativ 200 dintre acestea. Tot anul trecut, urşii au atacat şi rănit mai multe persoane din Harghita, în perioada recoltării.