Târg cu produse tradiţionale, ca acum 600 de ani, în jurul Bisericii Evanghelice din Bistriţa: “Vrem să introducem şi noi sistemul de piaţă din străinătate"

La acest târg, producătorii locali pot să-şi prezinte şi să-şi vândă produsele tradiţionale, transmite corespondentul MEDIAFAX. Târgul organizat în jurul Bisericii Evanghelice este o veche tradiţie a oraşului, în anul 1353, Bistriţa primind dreptul, din partea regelui Ludovic I al Ungariei, de a organiza, în luna august, un mare târg, care dura 15 zile.

Autorităţile vor să reînvie tradiţia şi, după terminarea serbărilor oraşului, în fiecare sâmbătă, până la amiază, meşterii tradiţionali din judeţ să vină şi să îşi expună mărfurile, în aceeaşi locaţie ca acum 600 de ani. Pentru acest târg, municipalitatea a comandat nişte standuri speciale, uşor de folosit, care vor fi instalate, în fiecare sâmbătă dimineaţa.

“Vrem să introducem şi noi sistemul de piaţă din străinătate. Sâmbăta, în Piaţa Centrală a oraşului, în jurul Bisericii Evanghelice, putem să organizăm o piaţă tradiţională, cu produse din judeţ, produse naturale, naturiste sau biologice, inclusiv cu parte industrială şi meşteşugărească. Lumea se va obişnui ca, până la ora 14.00, să poată să-şi cumpere din centrul oraşului o pâine specială, nişte lactate deosebite, nişte brânză tradiţională. Oamenii trebuie să ştie că, în fiecare sâmbătă dimineaţa, până la ora 14.00, îi găsesc aici pe producătorii din judeţ, cu produse deosebite, care altfel nu îşi vând mărfurile în magazine sau supermarketuri”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu.

În târgul inaugurat, în acest weekend, în centrul oraşului, bistriţenii pot găsi pâine coaptă pe vatră, pe frunze de varză, plăcinte cu brânză, varză, ciuperci, sau cornuleţe cu magiun, făcute după reţete tradiţionale, siropuri de fructe, gălbiori, fructe de pădure, Povilă de Bârgău, ţuică cu mărgele de Salva, vin de Lechinţa, îngheţată de casă sau miere cu diferite arome.

Alături de băuturi şi produse alimentare tradiţionale, în târg se regăsesc şi sculptori, olari, producători de bijuterii, artizani, dar şi meşteri populari, care au adus costume populare specifice zonei.