Tăriceanu cere sindicatelor să aibă "o atitudine responsabilă" în problema salariului minim

El a amintit că hotărârea aprobată de Guvern la finele anului trecut prevede clar că salariul minim poate fi majorat de la 1 iulie doar în funcţie de anumite condiţii, respectiv evoluţia creşterii economice, a productivităţii muncii şi a inflaţiei, şi a apreciat că acţiunile sindicatelor în această perioadă de an electoral nu sunt întâmplătoare, mizându-se pe "o flexibilitate" a Executivului.

Aproximativ 100 de sindicalişti s-au adunat, miercuri dimineaţă, în faţa Guvernului pentru a cere Executivului majorarea salariului minim pe economie la 600 de lei, urmând să continue, joi, acţiunile de protest.

Totodată, liderii sindicali au spus, marţi, că vor da curs invitaţiei premierului Călin Popescu Tăriceanu de a participa la consultări, joi, la Palatul Victoria, pe teme aflate în atenţia sindicatelor şi a Guvernului. La întâlnire vor mai participa ministrul Economiei şi Finanţelor şi ministrul Muncii, a anunţat Executivul.

Sindicaliştii confederaţiilor CNSLR Frăţia, Cartel Alfa şi BNS au început, miercurea trecută, acţiunile de protest, pichetând, timp de trei ore, sediile ministerelor Muncii şi Finanţelor.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că respinge solicitarea sindicatelor privind creşterea salariului minim pe economiei la 540 lei, deoarece nu au fost îndeplinite criteriile privind ţinta de inflaţie şi productivitatea muncii.

El a precizat că cele trei criterii care trebuie îndeplinite pentru ca salariul minim să urce sunt nivelul Produsului Intern Brut (PIB), inflaţia şi productivitatea, din care doar nivelul PIB a fost realizat.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în urmă cu o săptămână, că majorarea salariului minim nu este oportună în acest moment şi ar reprezenta o decizie iresponabilă şi contraproductivă cu efecte inflaţioniste, făcând apel către sindicate pentru a înţelege că politica salarială trebuie corelată cu indicatorii economici.