Tăriceanu l-a reclamat la PICCJ pe deputatul PDL Toader, pentru denunţ calomnios

Tăriceanu arată în plângerea sa că singurul mijloc procedural legal pentru declanşarea urmăririi penale împotriva sa este cererea de urmărire penală, adresată Camerei Deputaţilor, de către deputatul PDL.

În plângerea sa, Călin Popescu Tăriceanu - prin avocatul său, Tudor Chiuariu - arată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) că acţiunea lui Mircea-Nicu Toader întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de denunţare calomnioasă (art. 259 Cp) şi fals intelectual (art. 289 Cp).

La începutul acestei luni, PDL a cerut acordul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale a fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu în cazul Sterling. În adresa către Biroul Permanent al Camerei, semnată de liderul grupului parlamentar Mircea Toader, se afirmă că Tăriceanu nu şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale pe care le avea în calitate de prim-ministru al României "avizând o tulburare însemnată a bunului mers al statului român, fapta aceasta fiind de natură să submineze economia naţională prin concesionarea în condiţii de ilegalitate a zăcămintelor de gaz şi ţiţei descoperite în perimetrele concesionate".

"Deputatul PDL a înaintat către preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase, o cerere de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Călin Popescu-Tăriceanu-Constantin-Anton, fost prim-ministru al României, pentru «săvârşirea infracţiunilor de subminare a economiei naţionale, prevăzută de art. 165 C. pen., şi de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 C. pen., coroborat cu art. 248 indice 1 Cod penal», cerere înregistrată sub nr. 1/17507/RA din 7 iulie 2009", se arată în plângere.

În plângerea sa către procurorul general al României, Codruţa Kovesi, fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu invocă articolul 259 Cod penal referitor la denunţarea calomnioasă, susţinând că înscrisul conţine mai multe învinuiri mincinoase, iar fapta a fost săvârşită cu intenţie directă. "Înscrisul semnat de făptuitor conţine numeroase învinuiri mincinoase. Astfel, făptuitorul Toader Mircea-Nicu recurge la mai multe afirmaţii neadevărate, în scopul de a fundamenta cererea de începere a urmăririi penale în privinţa dlui Călin Popescu-Tăriceanu. Toate aceste învinuiri urmăresc să acrediteze ideea că fostul prim-ministru ar fi săvârşit fapte de natură penală, prin care ar fi prejudiciat statul român. Afirmaţiile mincinoase ale făptuitorului se referă la adoptarea HG nr. 1446/2008.

HG 1446/2008 a fost iniţiată de Agenţia Naţională de Resurse Minerale - ANRM, în urma solicitării scrise a Sterling Resources Ltd (datată 15 ianuarie 2007, Anexa nr. 5), şi a negocierilor ce au urmat între cele două părţi contractante. HG 1446/2008 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor şi procedurilor legale.

Pe fond, respectiva HG aproba actul adiţional semnat de părţile contractante, prin care se puneau în acord prevederile unui contract încheiat la începutul anilor ’90 (şi aprobat prin HG 570/1992) cu legislaţia românească în vigoare, adoptată ulterior, respectiv Legea petrolului 238/2004. Astfel, actul adiţional aprobat prin HG 1446/2008 înlocuia forma iniţială a contractului (potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii acestuia) - "contract de exploatare si împărţire a producţiei", cu noua formă juridică, potrivit art. 31 din Legea petrolului 238/2004 - "acord de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră". De asemenea, modifica durata convenţiei (de la 25 la 30 de ani), potrivit negocierii dintre părţi, şi elimina o serie de facilităţi fiscale care nu puteau subzista după aderarea României la UE.

Unele dintre aceste afirmaţii nu sunt numai false, ci şi de rea-credinţă, urmărind, împotriva situaţiei de fapt, culpabilizarea cu orice preţ a fostului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu despre care a consemnat faptul că el a fost cel care a gestionat întreaga operaţiune comercială, se arată în plângere.

Toader face referire la "transmiterea de secrete de stat", la faptul că "nu şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale pe care le avea în calitate de prim-ministru al României" (fără a preciza care au fost obligaţiile încălcate), „avizând o tulburare însemnată a bunului mers a statului român" (fără a preciza care este tulburarea însemnată), "concesionarea în condiţii de ilegalitate a zăcămintelor de gaz şi ţiţei descoperite în perimetrele concesionate" (deşi primul-ministru nu semnează contracte de concesiune), explică în plângere avocatul Tudor Chiuariu.

"Caracterul vădit fals al acestor afirmaţii rezultă din simplul fapt, uşor verificabil, că nu există nici măcar un singur act, o singură decizie, o singură manifestare de voinţă, în legătură cu actul adiţional menţionat în plângerea semnată de făptuitor, care să-i poată fi atribuit persoanei fizice Călin Popescu-Tăriceanu. Astfel, negocierea şi semnarea actului adiţional la contract nu s-a făcut de dl Călin Popescu-Tăriceanu (cum în mod mincinos se afirmă în cerere), ci s-a făcut, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale – ANRM, o structură specializată, autonomă din punct de vedere funcţional şi decizional", mai arată sursa citată.