Te confrunţi cu procrastinarea? Ce poţi face pentru a scăpa de acest obicei? Un studiu a găsit „antidotul”

Procrastinarea este un obicei neplăcut cu care se confruntă destui oameni.
Fie că eşti elev/ă, angajat/ă sau poate îţi place să îţi setezi mereu scopuri sau obiective, procrastinarea este normală, dar doar în anumite limite.
Destul de des însă, procrastinarea scapă de sub control şi devine cronică, cu efecte negative asupra creierului, carierei şi asupra vieţii de zi cu zi.
Un nou studiu arată ce poţi face pentru a scăpa de acest comportament.

15142 afișări

Imaginea articolului Te confrunţi cu procrastinarea? Ce poţi face pentru a scăpa de acest obicei? Un studiu a găsit „antidotul”

Toţi ne-am confruntat cu proiecte, examene şi evenimente importante şi procrastinarea aferentă, cu tot cu efectele sale negative. Pentru prima dată însă, cercetătorii au găsit un instrument pentru a combate procrastinarea şi tot „bagajul” său.

Procrastinarea, definită simplu ca amânarea sau evitarea îndeplinirii unor sarcini sau acţiuni „pentru mai târziu”. Etimologic, termenul vine de „procrastinatus” (latină): pro- (înainte) şi crastinus (de mâine).

Procrastinarea este, de facto, un mecanism pe care creierul nostru îl foloseşte pentru a ne proteja de anxietate, pentru a ne face să ne simţim în siguranţă şi a evita trăirea unei frici (teama de a fi intervievat pentru un job, frica de a vorbi în public, teama că proiectul este prea dificil de realizat etc.).

Însă cu cât înţelegem mai bine acest obicei, cu atât îl putem evita. Iar cercetătorii vin cu instrumentul-cheie şi anume termenele-limită. Studiul, publicat în jurnalul academic Economic Enquiry, a urmărit efectul stabilirii unor termene-limită pentru sarcini şi cum ne pot motiva acestea să nu mai procrastinăm.

Dar nu este atât de simplu, fiindcă deadline-urile ne pot crea, la rândul lor, anxietate şi ne pot da un ghiont către panta procrastinării. Prin urmare, termenele-limită trebuie să fie alese de către persoană, nu impuse, şi cât mai scurte (maxim o săptămână).

În plus, studiul arată că oamenii tind să răspundă rapid la sarcini care nu au deadline sau au deadline scurt, de preferat auto-impus, nu ales de către altcineva.

Iar aici sunt două elemente-cheie: simţul urgenţei sau inexistenţa unui termen-limită.

În încheiere, deadline-ul lung, de o lună, este cel mai nociv, arată cercetarea, aşadar, trebuie evitat. Oamenii tind să procrastineze şi să lase îndeplinirea sarcinilor pe ultima sută de metri.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: procrastinare,; deadline,; amanare,; anxietate,; studiu

Citește pe alephnews.ro: LIVE UPDATE. Primele țări care intră în 2025. În Australia, peste 1 milion de persoane s-au adunat în portul Sydney pentru focul de artificii

Citește pe www.zf.ro: Final de an de coşmar: Una dintre cele mai cunoscute firme româneşti dă afară 40% din angajaţi

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Citește și: Bilanţ provizoriu COVID 7 noiembrie: Numărul cazurilor noi de infectare şi al deceselor, în scădere

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.