Teama de a contacta coronavirusul înseamnă neprezentarea la timp la spital. Avertismentul medicilor în caz de AVC

Medicii neurologi şi radiologi au observat că oamenii care suferă atacuri cerebrale nu se prezintă la spital, de frică că ar putea contacta virusul Covid-19. 

Medicii neurologi si radiologii neurointerventionisti avertizeaza: „Daca suspectati aparitia unui AVC (pareză mână-picior, asimetria fetei, dificultati de vorbire), nu stati acasa! Pacientii sau apartinatorii nu trebuie sa piarda niciun minut pana sa sune la 112. Se estimeaza ca 1 minut pierdut inseamna 2 milioane de neuroni pierduti. Suntem intr-o cursa contra cronometru pentru a tine pacientul departe de invaliditate sau chiar de deces”, declara Conf. Dr. Cristina Tiu – Coordonator national al AP AVC, Şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti si viitor Presedinte al Societatii de Neurologie din Romania.

In timpul celor 2 luni de izolare a scazut foarte mult numarul persoanelor care s-au prezentat la sectia de primiri-urgente a spitalelor: “Numarul de prezentari a scazut foarte mult la camera de garda si cazurile care au ajuns au fost de cele mai multe ori cazuri grave, cazuri decompensate, cazuri de AVC severe, iesite din fereastra de timp terapeutica.”, declara Prof. Dr. Gheorghe IANA, Presedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală.

 FOTO: Prof. Dr. Gheorghe IANA, Presedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală

Motivele care i-au tinut pe oameni departe de serviciile medicale de urgenta tin, in opinia medicilor, de teama de infectie: „Au fost zile cand de la 70 de prezentari la camera de garda la neurologie am avut doar 4 sau 5 pacienti. In mod sigur acele persoane nu vor avea contact cu mediul de spital si nu vor fi infectati cu Covid in spital, dar este foarte probabil sa sufere de afectiuni grave, care nu vor mai putea fi remediate”, avertizeaza Conf. Dr. Cristina Tiu – Şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti.

Circuite pentru pacientii cu AVC

Spitalele au creat circuite si proceduri menite sa minimizeze expunerea pacientilor la riscul de infectare cu COVID-19, iar medicii cer oamenilor sa apeleze cu incredere la serviciile medicale de care au nevoie, mai ales in cazul bolilor grave care necesita interventie de urgenta.

“Spitalul Universitar Bucuresti este pregatit sa gestioneze cazurile de AVC. Exista materiale de protectie, s-au creat circuitele necesare pentru pacientii suspecti de COVID 19, s-au organizat ture ale personalului care asigura îngrijirea celor suspecti si care nu se intersecteaza cu restul personalului. Toti pacientii care au indicatie de internare sunt testati si directionati catre o aripa separata pana la sosirea rezultatelor. Bineinteles, in acest timp, primesc tratamentul adecvat.”, explica dr. Bogdan Dorobat, medic primar radiologie interventionala la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti care subliniaza si ca intreg personalul medical si auxiliar poarta masca, ochelari sau viziera, boneta, imbracaminte sterila, iar pacientului i se pune masca.

Sterilizarea salii de interventie se face ca si cum pacientul ar fi pozitiv, cu dezinfectare corespunzatoare, lampa UV, pauza intre pacienti si aerisirea incaperilor. Dupa sosirea rezultatului la testul de COVID-19 efectuat, pacientii sunt mutati pe aripile cu pacienti negativi. “In laboratorul de angiografie am incercat sa cream echipe de personal, medici, asistenti, infirmiere – in principiu doua echipe care lucreaza alternativ, astfel incat sa nu se intersecteze. Daca una dintre echipe prezinta simptome, cea de-a 2-a sa poata asigura continuarea activitatii”, adauga dr. Bogdan Dorobat despre activitatea din Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti.

Cazurile de pacienti cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenta din lume, iar in Romania sunt planuri concrete pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 si aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului in spital.

“Inainte de declansarea pandemiei era foarte aproape punerea in aplicare, in cadrul Actiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si serviciile de ambulante, pentru aplicarea unei prenotificari a prezentei unui caz de stroke inca din Ambulanta, pentru a putea fi totul pregatit la ajungerea sa la spital si a se scurta cat mai mult mult timpii de interventie pana la aplicarea tratamentului potrivit.”, anunta Conf. Dr. Cristina Tiu – viitorul Presedinte al SNR si Şef Secţie de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti.

Cum recunoastem semnele unui AVC?

Pacientii sau apartinatorii isi pot identifica dupa o metoda simpla simptomatologia AVC. Dr. Lucian Marginean, medic primar radiologie interventionala la Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures explica: “Viata unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg si de rapiditatea cu care aceasta ajunge la o unitate spitaliceasca unde poate primi ingrijirea potrivita pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie sa existe ezitare sau timpi morti intre banuiala aparitiei unui AVC si telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama ca o persoana din jurul nostru trece prin asta? Prin metoda supranumita FAST care este vitala si care ar trebui sa fie cunoscuta de cat mai multa lume.”

FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC: F este de la Fata cazuta si asimetrica, A de la Amortirea bratelor si picioarelor, S de la Stalcirea sau Sacadarea vorbirii, iar T vine de la Timp, pentru ca atunci cand un apartinator sesizeaza simptomele, este timpul sa sune urgent la 112. “Atentia fiecaruia dintre noi la cei din jur si reactia imediata in caz de pericol nu trebuie sa tina cont de timpuri sau de temeri, pentru ca, asa cum obisnuim noi, medicii din domeniul neurologiei si neurochirurgiei, sa spunem: Timpul este creier!”, declara dr. Lucian Marginean, medic primar radiologie interventionala la Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures. 

Dintre pacienţii cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenţi de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să îşi mai desfăşoare activitatea profesională.