Terapia cu roboţii de pe Avalon ai UBB Cluj a îmbunătăţit situaţia copiilor cu autism

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Facultăţii de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca a lansat, în 2010, platforma de roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală Avalon, în cadrul căreia au fost făcute cercetări cu roboţi pentru tratamentul copiilor care suferă de tulburări de spectru autist.

Au fost folosiţi în diverse proiecte, derulate în colaborare cu Asociaţia Autism Transilvania, roboţii Probo, Nao şi Robonova, iar Pleo a fost folosit pentru tratamentul reglării emoţionale la copii şi adulţi.

Şeful Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Facultăţii de Psihologie a UBB, Daniel David, spune că utilizarea roboţilor a optimizat de foarte multe ori intervenţia terapeutică cu până la 60-70 la sută, în comparaţie cu tratamentul clasic.

"Utilizarea roboţilor în psihoterapie se numeşte roboterapie şi noi am dezvoltat această linie de terapie în ultimii doi ani pe platforma Avalon şi suntem în faza în care putem prezenta rezultatele preliminare, unele publicate în reviste de specialitate din străinătate, altele sub formă de teze de doctorat sau master. Rezultatele sunt extrem de încurajatoare. Când am lucrat cu copii cu tulburări de spectru autist, utilizarea roboţilor a optimizat de foarte multe ori intervenţia terapeutică cu un procent de până la 60-70, în comparaţie cu tratamentul clasic. Nu este vorba de a vindeca autismul, ci de a reuşi să-i facem pe copii să fie mult mai adaptabili şi să aibă un comportament mult mai funcţional", a spus David, marţi, într-o conferinţă de presă.

El consideră că implementarea roboţilor în psihoterapie în acest moment "ar trebui să treacă din domeniul cercetării, al laboratorului, în serviciile clinice oferite de spitale sau clinici".

Psihologul clujean crede că nu este departe vremea în care astfel de roboţi ar putea fi folosiţi în tratamentele copiilor acasă.

"Noi am testat şi roboţi care sunt foarte scumpi, dar şi roboţi care costă 200 de euro şi care, în principiu, ar putea fi achiziţionaţi de părinţi. Pentru fiecare robot vom elabora un manual de intervenţie pe baza observaţiilor noastre, făcute în cadrul acestor studii, iar atunci acel robot, împreună cu manualul respectiv, va putea fi achiziţionat de orice familie interesată", a explicat şeful Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Facultăţii de Psihologie a UBB.

Daniel David a precizat că robotul Probo a fost utilizat - în colaborare cu echipa de la Vrije University din Belgia - "pentru a dezvolta abilităţile sociale şi recunoaşterea emoţiilor în cazul copiilor cu tulburări din spectru autist", iar psihologii au constatat că nivelul de ajutor necesar acestor copii într-o sarcină de performanţă socială "s-a redus cu circa 80 la sută".

"În urma studiilor a reieşit că Probo poate fi un bun mediator al intervenţiei pentru îmbunătăţirea abilităţilor sociale ale copiilor autişti. Performanţele copiilor s-au îmbunătăţit semnificativ în faza în care au fost ajutaţi de Probo să recunoască emoţiile", a subliniat David.

În ceea ce priveşte terapia cu ajutorul robotului Nao, rezultatele au arătat că, în sesiunile de studiu, copiii cu autism "au fost mai atenţi şi au zâmbit mai mult în interacţiunea cu robotul decât în cea cu psihoterapeutul".

"În cadrul cercetărilor legate de robotul Robonova, abilităţile sociale măsurate prin atenţie manifestată către partenerul de interacţiune a crescut în medie cu 66 la sută în cazul expunerii cu Robonova într-o sarcină de imitaţie", a explicat Daniel David.

Şi rezultatele studiilor legate de robotul Pleo au arătat că principalul efect a fost "o scădere semnificativă a emoţiilor negative disfuncţionale - agresivitate, furie", acesta fiind folosit atât pentru tratamentul copiilor, cât şi al persoanelor în vârstă.

Psihologii clujeni au iniţiat şi un proiect de tratament având la bază un personaj de benzi desenate, Retman, cu ajutorul căruia au fost măsurate problemele emoţionale şi comportamentale ale copiilor de şcoală primară, pe baza raportărilor părinţilor şi învăţătorilor.

În urma interpretării rezultatelor, s-a ajuns la concluzia că ar fi nevoie de construirea unui robot nou, având la baza personajul Retman, "testat deja în studii pentru copii cu tulburări de anxietate, depresii, ADHD, tulburări de conduită şi care s-a dovedit foarte eficient în tratamentul acestor probleme".

"Vrem să îl transformăm pe Retman dintr-un personaj de benzi desenate într-un robot, un sistem de inteligenţă artificială, dar şi într-un personaj de desene animate. Intenţionăm să facem cinci filme de desene animate care îl au pe Retman ca personaj principal", a spus Daniel David.

Rezultatele încurajatoare ale studiilor cu roboţi i-au determinat pe psihologii clujeni să aplice la Comisia Europeană, împreună cu cercetători din Marea Britanie, Franţa şi Belgia, pentru obţinerea unui grant pe cinci ani în valoare de 8 milioane de euro, "pentru construirea unui robot mult mai flexibil, mai personalizat, şi care să se adapteze mai bine procedurilor terapeutice".

"Vom afla în iulie sau august dacă s-a aprobat grantul. Vrem să construim un robot implicat în recunoaşterea emoţiilor şi în poveştile sociale. Un robot flexibil care învaţă singur prin interacţiunea cu copilul", a conchis David.