Ţerbea: Am fost condamnat în 1993 pentru fals şi contrabandă, dar graţiat de preşedintele de atunci

Curtea de Apel Bucureşti a luat, joi, în discuţie contestaţiile fostului şef al Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA) Vasile Avram şi omului de afaceri Sorin Ţerbea împotriva deciziei Tribunalul Bucureşti de arestare preventivă într-un dosar în care sunt acuzaţi de luare şi, respectiv, dare de mită.

Omul de afaceri Ioan Sorin Ţerbea a dorit să dea o declaraţie în faţa judecătorilor, moment în care instanţa l-a întrebat dacă are cazier. Ţerbea a arătat iniţial că a fost arestat timp de 12 zile, în 1993, fiind ulterior eliberat. Instanţa l-a întrebat apoi care a fost soluţia în dosarul de fals şi contrabandă în care a fost arestat la acea vreme, Ţerbea răspunzând că nu a fost condamnat, ci graţiat de preşedintele României de la acea vreme. Judecătorii i-au explicat omului de afaceri că nu putea fi graţiat fără a fi condamnat definitiv.

Întrebat în continuare cum pledează faţă de noua acuzaţie care i se aduce, respectiv că i-ar fi dat mită fostului şef al arbitrilor Vasile Avram, Ţerbea s-a declarat nevinovat, arătând că el nu are nicio calitate la echipa de fotbal FCM Târgu Mureş. Omul de afaceri a mai spus că a ajuns să fie membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal după ce a început să se ocupe insistent de echipa sa de fotbal în sală. El a precizat că nu are nicio legătură cu fotbalul din Târgu Mureş şi că nu s-a ocupat vreodată să aducă arbitri care să ajute echipa.

Ţerbea le-a mai spus judecătorilor că "la foarte multe întâlniri de la Comitetul Executiv al FRF" l-a rugat pe Vasile Avram să vină în vizită la Târgu Mureş, precizând că erau prieteni. El a confirmat faptul că Vasile Avram i-a spus la un moment dat că nu poate veni la Târgu Mureş decât delegat de federaţie.

Judecătorii l-au întrebat apoi pe Ţerbea despre sponsorizările pe care le-a făcut şi le face la echipa de fotbal FCM Târgu Mureş, acesta răspunzând că nu are calitate oficială în cadrul Consiliului de administraţie al clubului sportiv. Omul de afaceri a recunoscut totuşi că sponsorizează echipa FCM Târgu Mureş, precizând că au fost sponsorizări marcate de dorinţa de publicitate pentru firma sa Salubriserv. Ţerbea a explicat că sponsorizând echipa de fotbal putea face publicitate firmei sale pe plan local. El a subliniat că toate sponsorizările pe care le-a făcut pentru FCM Târgu Mureş au fost cu acte în regulă, arătând totodată că nu este sponsorul principal, fiind alţii care investesc sume mai mari în echipă.

Judecătorii l-au întrebat apoi pe Ţerbea în legătură cu "basorelieful" pe care spunea că vrea să îl ofere cadou lui Vasile Avram. Ţerbea a arătat că basorelieful reprezenta "un cadou, o surpriză" pe care dorea să o facă prietenului său Avram în cadrul primei sale vizite la Târgu Mureş. Ţerbea a povestit că şi-a trimis un apropiat să cumpere "basorelieful" şi că obiectul nu a costat mai mult de două-trei milioane.

Unul dintre judecători i-a cerut lui Ţerbea să explice instanţei ce înţelege el prin basorelief. Omulde afaceri a explicat că în viziunea sa basorelieful reprezintă "un tablou", context în care judecătorul l-a întrerupt, explicând că în realitate şi că în viziunea sa proprie basorelierful reprezintă mai degrabă o sculptură de mari dimensiuni, făcută pe coloane sau pe ziduri. Ţerbea şi-a menţinut ideea despre basorelier arătând în continuare că el nu a văzut tabloul propriu-zis cumpărat de cunoştinţa sa, ce urma să fie oferit cadou lui Avram.

"Ca sponsor, nu aveam calitate de membru al conducerii FCM Târgu Mureş şi nu am participat vreodată, şi nu puteam lua decizii. Da, aşa este, am sponsorizat echipa, mi-am făcut şi eu puţină reclamă, dar vă spun că sunt şi alţi sponsori principalul pentru echipă fiind Primăria. Sponsorizările le-am făcut doar cu acte în regulă. Eu nu am nicio legătură cu fotbalul din Târgu Mureş şi nici nu m-am ocupat vreodată să aduc arbitri care să ajute echipa. (...) Basorelieful era un cadou pentru că (Vasile Avram, n.r.) a venit pentru prima dată la noi. Pe acesta am dat două-trei milioane (...) iar prin basorelief eu înţelegeam tablou. Eu nu eram curios să văd tabloul", le-a declarat Ţerbea judecătorilor.

Întrebat în legătură cu cei aproape 25.000 de euro despre Ţerbea spunea că urma să îi folosească pentru a cumpăra mobilier din Germania, astfel că a solicitat schimbarea din lei în euro a unei sume de bani, omul de afaceri a spus că patronul casei de schimb valutar a venit cu suma solicitată la Hotelul President, unde i-a înmânat banii recepţionerului, cu rugămintea de a-i număra. Potrivit lui Ţerbea, recepţionerul ar fi numărat 19.000 de euro, context în care şi patronul casei de schimb a numărat banii, la acesta reieşind suma de 25.000 de euro, bani ce trebuiau trimişi prin doi şoferi ai săi la magazinul Praktiker din Germania, de unde făcea achiziţia de mobilă în masă pentru hotelul său President.

La insistenţele judecătorilor, Ţerbea a explicat că din Praktiker România nu putea lua mobila deoarece acest magazin nu primea sume atât de mari prin virament bancar, astfel că a decis să-şi trimită doi dintre şoferi cu câte 10.000 de euro fiecare în Germania pentru a putea plăti mobilierul acolo.

Întrebat dacă nu ar fi fost probleme la vamă cu aceste sume, Ţerbea a arătat că tocmai de aceea a împărţit suma de 20.000 în două, 10.000 de euro fiind suma maximă admisă care poate fi scoasă din ţară.

Judecătorii l-au întrebat apoi despre o interceptare dintre el şi pilotul elicopterului, Nicolae Iacobescu, în care el întreabă dacă "omul a fost mulţumit", iar pilotul îi răspunde: "Tot, tot, tot / i-am dat tot ce a fost acolo". Ţerbea a spus că nu poate răspunde cu certitudine despre ce ar fi putut fi vorba, arătând că probabil acel "tot" se referă la cadoul ce trebuia oferit în dar lui Avram. Judecătorii i-au atras atenţia lui Ţerbea că anterior a menţionat în declaraţia sa că "tabloul" nu ar mai fi ajuns în elicopter.

Fostul şef al CCA, Vasile Avram, şi omul de afaceri Sorin Ţerbea au fost arestaţi preventiv duminică, de Tribunalul Bucureşti, într-un dosar în care sunt acuzaţi de luare şi, respectiv, dare de mită. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti.