Termenul pentru transmiterea datelor pentru clasificarea universităţilor, prelungit până în 24 mai

termenul pentru transmiterea datelor pentru clasificarea universităţilor a fost prelungit cu o zi, respectiv până în 24 mai, majoritatea instituţiilor înscriindu-se în calendarul MECTS privind această acţiune, a anunţat, marţi, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

Urmărește
4 afișări

"Mai toate universităţile au trimis aceste date. A fost o muncă enormă. Am cerut pentru prima dată date relevante şi comprehensive pe care universităţile trebuie să le aibă şi să le urmărească în timp, cât şi despre noul mod de raportare axat pe criterii care sunt relevante. Am decis să lăsăm sistemul de colectare de date deschis şi marţi, datorită volumului mare de date care trebuie introduse", a spus Daniel Funeriu.

Ministrul Educaţiei a precizat că universităţile care refuză să trimită date pot fi sancţionate, potrivit Legii educaţiei, dar a opinat că probabil nu vor fi astfel de situaţii, întrucât aproape toate instituţiile au transmis datele cerute.

"Universităţile pot fi sancţionate dacă nu trimit datele cerute sau dau informaţii eronate. Nu cred că va fi cazul. Toate datele vor fi făcute publice", a mai spus ministrul.

Iniţial, datele trebuiau transmise până în 23 mai.

Universităţile vor fi clasificate împreună cu experţi ai Asociaţiei Universităţilor Europene în baza datelor transmise de către fiecare instituţie de învăţământ superior, iar clasarea intenţionată într-o categorie superioară celei reale ar putea fi sancţionată pentru declaraţii false.

"Universităţile se clasifică în trei categorii: universităţi centrate pe educaţie, care au numai pregătire de licenţă, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică, care au licenţă şi masterat şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie, care au licenţă, masterat şi doctorat", a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat în MECTS, Cătălin Baba.

Odată cu clasificarea universităţilor începe şi ierarhizarea domeniilor de studii, numai că aceasta din urmă ar putea dura până în 2014.

În 31 mai, o echipă de experţi ai EUA va veni la Bucureşti pentru clasificarea universităţilor, experţii urmând să evalueze datele transmise de către unităţile de învăţământ superior. În cazul în care o instituţie de învăţământ s-a clasat, intenţionat, într-o categorie superioară celei reale ar putea fi sancţionată, conform legii educaţiei pentru declaraţii false şi inducerea în eroare a publicului, a mai spus secretarul de stat pentru învăţământ superior .

"Metodologia de evaluare porneşte de la principiul autonomiei universitare, fiecare instituţie asumându-şi o anumită misiune care o plasează într-una dintre categoriile anunţate. În final, clasificarea universităţilor este rezultatul unui proces de autoevaluare şi evaluare. Decizia privind clasificarea unei universităţi într-o categorie anumită este rezultatul exclusiv al evaluării externe şi comparative. În consecinţă, organizarea programelor de studii, finanţarea din fonduri publice şi tipurile de diplome emise de o universitate sunt dependente în mod exclusiv de poziţionarea universității într-o categorie sau alta", a explicat secretarul de stat.

Acesta a spus însă că procesul de evaluare cu scopul clasificării universităţilor nu reprezintă în niciun fel un proces de ierarhizare a instituţiilor de învăţământ superior din România.

Obiectivul asumat este ca, prin intermediul său, universităţile să aibă posibilitatea de a-şi identifica mai bine poziţia în cadrul mediului universitar, social – economic sau cultural şi de a-şi concentra mai bine resursele pentru a-şi îndeplini cu eficienţă misiunea asumată şi pentru a răspunde nevoilor reale ale beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale, a precizat Cătălin Baba.

Autoevaluarea instituţională constă în asumarea unei misiuni instituţionale specifice, co-extensive a celor trei categorii menţionate : centrare pe educaţie, centrare pe educaţie şi cercetare ştiinţifică sau pe educaţie şi creaţie artistică, centrare pe cercetare ştiinţifică intensivă şi educaţie.

România are un sistem al învăţământului superior care cuprinde 54 universităţi publice şi aproximativ 40 de universităţi private. Noua lege, care prevede o reformă a întregului sector al învăţământului superior va diversifica sistemul, grupând universităţile (publice şi private) în trei tipuri de instituţii: de cercetare intensivă şi educaţie, de cercetare şi educaţie şi preponderent de educaţie. Lansarea procesului de evaluare a fost anunţat în 25 martie, la un eveniment la care au participat EUA, Daniel P. Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului din România şi rectorii celor mai importante universităţi din România.

Noua lege a educaţiei din România prevede ca aceste reforme şi, în particular, clasificarea universităţilor să fie realizată de un organism extern. La cererea ministrului din România, EUA a acceptat să fie acel organism extern de evaluare. Într-o primă fază, EUA a stabilit un grup de înalţi experţi internaţionali pentru a sprijini acest efort de reformă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici