„Revoluţie în fuziunea nucleară”, este ceea ce Statele Unite sunt pe cale să anunţe, într-o conferinţă de presă mult-aşteptată programată pentru mâine, marţi, 13 ianuarie, de Departamentul pentru Energie al SUA.
Fuziunea nucleară apare ca posibilă soluţie la crizele energetice şi climatice, subiectul devenind deschiderea multor site-ul, începând cu Washington Post, apropiat de Casa Albă.
Două elemente sunt sigure: pentru prima dată în istoria acestor experimente, o reacţie de fuziune ar fi produs mai multă energie decât cea folosită pentru declanşarea ei. În al doilea rând: descoperirea a avut loc la National Ignition Facility, găzduit în Laboratorul Naţional Lawrence Livermore, California.
Pentru Washington Post, unii experţi au confirmat progresele, în spatele anonimatului. Tăcerea este riguros menţinută, aşteptându-se ca mâine, secretarul pentru Energie, Jennifer Granholm, să dezvăluie lumii „o mare descoperire ştiinţifică”.
Fuziunea nucleară (cea care alimentează Soarele şi produce energie din fuziunea a doi atomi de hidrogen, generând unul de hidrogen) este visul oamenilor de ştiinţă de peste 50 de ani.
Spre deosebire de fisiune, nu creează radioactivitate sau deşeuri, nu are nevoie de combustibili rari şi utilizabili pentru a construi bombe atomice (hidrogenul se obţine uşor din apă).
Criza preţului gazelor şi spectrul unei întreruperi a aprovizionării din Rusia au determinat Uniunea Europeană să acorde mult mai multă atenţie decât de obicei securităţii energetice şi, în consecinţă, să reevalueze o sursă adesea considerată controversată: energia nucleară.
Luna trecută, Parlamentul European a aprobat includerea sa în „taxonomie” – lista activităţilor economice durabile propusă de Comisie – în timp ce unele state membre, precum Germania şi Belgia, revizuiesc planurile de dezafectare a centralelor.