Test din salivă pentru depistarea timpurie a predispoziţiei la boli grave cum ar fi cancerul, în curând în România

"Va ajunge în România un test din salivă care va determina predispoziţia organismului pentru anumite boli grave, precum cancerul, scleroza în plăgi şi altele", a explicat medicul, cu ocazia Zilei Internaţionale a Nutriţiei.

Potrivit Lygiei Alexandrescu, stilul de viaţă şi alimentaţia sunt foarte importante pentru sănătate, idealul fiind ca alimentaţia zilnică să cuprindă cinci mese, dintre care trei principale şi două de fructe. "Fructele dulci vor fi consumate mai întâi, apoi cele acre. De asemenea, este nevoie de un somn bun şi de evitarea stresului şi a oboselii, acestea din urmă scăzând imunitatea organismului", a adăugat medicul.

La fel de importantă este, în opinia specialiştilor, prepararea hranei, iar asta pentru că oricât de bune ar fi alimentele, dacă nu sunt bine gătite, pierd toate proprietăţile nutriţionale.

Preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională a mai spus că nu recomandă evitarea totală a mezelurilor, dar susţine ideea că acestea trebuie să fie în cantitate mică şi de bună calitate. În plus, ea atrage atenţia asupra faptului că este esenţial ca oamenii să fie obişnuiţi să citească etichetele de pe alimente.

"Orice aliment care are trecută pe etichetă apa ca prim element are o problemă şi, de aceea, trebuie evitat. Apoi, nu sunt de acord cu evitarea pâinii. În Biblie, se vorbeşte frecvent despre pâine, ceea ce dovedeşte că este un aliment important. Este recomandată, însă, pâinea de secară, intermediară, adică aceea care are mai puţin gluten", a mai spus Lygia Alexandrescu.

Prof. dr. Natalia Cucu, director al Laboratorului de Cercetari în Epigenetică, susţine, la rândul ei, că prepararea alimentelor şi comportamentul alimentar sunt foarte importante. "Avem o mare responsabilitate asupra modului de alimentaţie, întrucât efectele se văd după 20 de ani şi se transmit până la a patra generaţie. De milenii, suntem 99,9% identici, doar 0,1 la sută ne diferenţiază, respectiv capacitatea noastră de a interacţiona cu mediul. În funcţie de relaţia noastră cu mediul, apar tulburări, dar şi boli grave, cum ar fi cancerul sau Alzheimer. Trebuie să avem o măsură în toate", a spus Natalia Cucu.

Medicul Pavel Chirilă, doctor în Ştiinte Medicale, a subliniat, în acelaşi context, că România este ţara europeană cu cel mai mare număr de bolnavi cu cancer, în special de colon, plămân şi creier.

"O treime dintre aceste forme de cancer pot fi cauzate de stilul de viaţă necorespunzător şi de alimentaţie. Alimentele sunt implicate mai ales în cancerul de tub digestiv, din cauza nitraţilor şi a nitriţilor. Este vorba, în special, despre mezeluri, mai ales cele ieftine, şi de zahăr. Nitriţii care ajung în stomac, în contact cu acidul, formează substanţe care cauzează cancerul de tub digestiv", a mai spus medicul Chirilă.

Potrivit lui Pavel Chirilă, zahărul are un "mecanism" mai complex, pentru că slăbeşte capacitatea florei saprofite de a ţine piept factorilor cancerigeni.

Medicul Chirilă avertizează şi asupra unui alt pericol care vine de la aditivii aliemntari în număr de 1.000. "Cei mai periculoşi sunt aspartamul şi benzoatul de sodiu, acesta din urmă fiind interzis în Europa de Vest. Acolo, este folosit benzoatul de potasiu, care nu este cancerigen", a precizat medicul.

De asemenea, potrivit lui Chirilă, sticlele de plastic reprezintă o "sursă de cancer" dacă sunt ţinute în soare, pentru că eliberează bisfenol - substanţă chimică dăunătoare.