Tiberiu Niţu vrea dezincriminarea unor fapte care pot fi sancţionate drept contravenţii - PROIECTUL DE MANAGEMENT al candidatului pentru şedia PICCJ

Măsurile sunt menţionate în proiectul său de management, intitulat "Pentru o reformă durabilă şi ireversibilă" şi pus în dezbatere publică în perspectiva intervievării candidaţilor propuşi pentru conducerea parchetelor.

Procurorul Niţu susţine, în proiect, că până în 2003 nu se poate vorbi despre o reformă propriu-zisă a sistemului judiciar, ci doar de încercări de reaşezare în plan judiciar a noilor realităţi sociale.

"Începând cu 2003-2004, ne-am afirmat dorinţa de schimbare, iar începând cu anul 2007 a fost demarată reforma prorpriu-zisă, pe care cu toţii o dorim durabilă şi ireversibilă, pentru a crea un sistem judiciar sustenabil. Este evident că un rol esenţial l-au avut aderarea la Uniunea Europeană şi dorinţa de integrare în sistemul judiciar european, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reprezintă principalul sprijin în realizarea acestui amplu proces", arată Niţu, în proiectul său de management, ca şi în urmă cu aproape şase luni, când a mai fost propus pentru şefia PICCJ.

Niţu consemnează, totodată, aceleaşi vulnerabilităţi ale Ministerului Public: resursele umane şi volumul de muncă, eficacitatea redusă a sistemului, lipsa de omogenitate în exercitarea actului de conducere, inconsecvenţa jurisprudenţei, inexistenţa unor metodologii, proceduri unitare, precum şi a unei standardizări în desfăşurarea unor activităţi şi perspectiva uzurii echipamentelor IT.

Pornind de la acestea, Niţu propune, ca obiective "realizabile în următorii ani", îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, creşterea eficacităţii activităţii act de conducere omogen, un act de justiţie predictibil şi o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru tehnologie avansată, ca şi anterior.

Niţu vorbeşte apoi despre nevoia de a se proceda mai întâi la o mai bună organizare a activităţii parchetelor, la o mai bună evidenţiere statistică a activităţilor desfăşurate de procurori şi grefieri, pentru a se proceda apoi la o normare a muncii.

Astfel, el consideră că nu creşterea numărului de procurori constituie o modalitate eficientă de rezolvare a problemei, ci o repartizare echilibrată, dar în acelaşi timp concentrată, a resursei umane.

Pentru eficientizarea activităţii, el propune, ca măsuri temporare, continuarea activităţii de preluare a cauzelor, eliminarea unor atribuţii extrajudiciare ale procurorilor, dezincriminarea unor fapte care nu mai sunt actuale, dezincriminarea unor fapte care pot fi sancţionate ca şi contravenţii, majorarea numărului grefierilor şi regândirea rolului grefierului în sistemul Ministerului Public.

Totodată, Niţu consideră că se recomandă restructurarea parchetelor, proces al cărui prim pas ar fi unificarea competenţei parchetelor şi organizarea acestora pe lângă tribunale şi curţi de apel, după "modelul german". Însă, fiind vorba despre modificări organizatorice de o amploare deosebită, care necesită susţinerea puterii legislative, Niţu apreciază că, pentru început, pot fi adoptate măsuri organizatorice cu efecte imediate, cum ar fi: modificări în planul competenţelor teritoriale ale fiecărui parchet, desfiinţarea unora dintre parchetele cu activitatea redusă, situate geografic foarte aproape de un alt parchet cu activitate mare, cu realocarea circumscripţiilor teritoriale arondate acestora, realocarea posturilor o dată ce devin libere, de la unităţile de parchet cu activitate redusă către cele cu activitate mare.

Tiberiu Niţu mai propune înfiinţarea unei Direcţii de Poliţie Judiciară, ca structură distinctă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cu unităţi teritoriale în fiecare judeţ şi asigurarea condiţiilor de pregătire/perfecţionare profesională a poliţiştilor astfel încât creşterea calităţii dosarelor de urmărire penală elaborate de către aceştia să contribuie la scurtarea timpului de instrumentare şi la diminuarea numărului de achitări în instanţă.

În ceea ce priveşte echipamentele IT, Niţu consideră că se impune a fi facută, de urgenţă, o evaluare la nivel naţional a stării acestora. "În mileniul trei, problematica echipamentelor IT este fundamentală şi, fie şi numai din această perspectivă, ar trebui să le privim ca fiind consumabile şi nu mijloace fixe, dobândite pentru o viaţă! Ar fi o schimbare de mentalitate care, ne-ar permite, desigur- în limite bugetare rezonabile-, să identificăm şi aplicăm soluţiile cu adevărat viabile", completează acesta.

Niţu se opreşte în proiect şi asupra comunicării - în interiorul Ministerului Public, cele interinstituţionale, cu publicul şi respectiv cu presa.

"Chiar dacă se vorbeşte despre interpretări personale, exagerări, reacţii interesate ori despre dezinformare şi manipulare prin intermediul ei, presa este un partener care nu doar că nu poate fi ignorat, ci este absolut obligatoriu pentru reuşita comunicării. Poate în nicio altă situaţie presa nu îşi arată adevărata sa valoare ca în situaţiile de criză (dezastre, crime în serie, dispariţii), în care devine partenerul obiectiv, credibil şi de nădejde de care cu toţi avem nevoie pentru a realiza, în timp util, schimburile de mesaje necesare. Totodată, presa este şi cea care, voit exagerat, interesată ori dezinteresată, aducând în prim- planul atenţiei publice cazuri de suspiciune de fraudă, corupţie, spălare de bani, şantaj etc. contribuie la asanarea societăţii sau, uneori, la limpezirea situaţiei unor persoane asupra cărora planau, pe nedrept, asemenea suspiciuni", arată Niţu.

Tot el îşi exprimă însă convingerea că "cel mai important dosar al oricărui procuror este acela în care reuşeşte să rezolve o problemă a cetăţeanului, a comunităţii şi nu neapărat una cu impact mediatic".

Ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, i-a propus, în 3 aprilie, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pe Tiberiu Niţu ca procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tiberiu Niţu a mai fost propus pentru şefia Parchetului General de fostul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru. În urma audierii sale de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), când şi-a prezentat şi proiectul similar celui prezent, Niţu a obţinut aviz negativ. Ulterior, propunerea lui Niţu pentru funcţia de procuror general a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, reluându-se procedura de desemnare a unui candidat.

Pe lista propunerilor lui Ponta mai sunt Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ, Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, Alina Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Proiectele de management ale celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din parchete au fost puse în dezbatere publică, candidaturile urmând să fie verificate de Consiliul Superior al Magistraturii până în 30 aprilie, iar rezultatele să fie analizate în 7 mai.

În 8 mai vor fi intervievaţi candidaţii pentru funcţiile de procuror general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 9 mai vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului şef din DIICOT, potrivit calendarului stabilit de Secţia pentru procurori a CSM.

Avizele pentru cei şase candidaţi vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.