Timişoara: Gheorghe Ciuhandu, audiat în cazul retrocedării unui imobil către o familie de romi

Gheorghe Ciuhandu a fost citat pentru a fi audiat ca martor la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, în cazul unui imobil de pe strada Academician Alexandru Borza, care a fost retrocedat la sfârşitul anilor ’90 unei familii de romi din oraş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La ieşirea de la audieri, Ciuhandu a declarat că a fost citat în calitate de martor şi că nu îşi aminteşte prea multe detalii despre această retrocedare, având în vedere că au trecut mai mulţi ani.

”A fost acum 12-13 ani, nu îmi amintesc. Dacă actele de retrocedare erau avizate juridic, eu semnam. În momentul în care aveau viza juridică, eram în drept să semnez”, a spus Ciuhandu.

În acelaşi dosar au mai fost audiaţi, în urmă cu aproximativ două săptămâni, şi secretarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojicari, precum şi fostul şef al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Primăriei Timişoara, Nicuşor Miuţ.

Secretarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, a declarat corespondentului MEDIAFAX că este vorba despre o clădire de locuit din municipiu, care a fost retrocedată unei familii de romi, printr-o hotărâre judecătorească.

”Este vorba despre o clădire de locuit, o casă aflată pe strada Academician Alexandru Borza, la numărul 5. A fost retrocedată prin hotărâre judecătorească”, a spus Cojocari.

Potrivit unor surse judiciare, dosarul de la Parchetul Curţii de Apel Timişoara a fost deschis după ce a fost constatată lipsa unor documente care au stat la baza intabulării imobilului în Cartea Funciară.

La Timişoara, mai multe familii de romi deţin sute de proprietăţi în centrul oraşului.

În oraş au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara este familia Cârpaci, care are 144 de proprietăţi - vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără şi o clădire aparţinând Spitalului de Copii ”Louis Ţurcanu”.

Presa locală a relatat deseori despre Vişinel Stanca şi Ionelaş Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil.

Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a susţinut că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcţionari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona.

Ciuhandu acuza că "foarte multe falsuri" în acte au fost făcute de funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocaţi care au lucrat "mână în mână".

"Au fost hotărâri judecătoreşti prin care s-au retrocedat imobile către foştii proprietari şi ăştia au vândut mai departe romilor. Instanţele nu aveau cum să retrocedeze direct familiilor de romi pentru că acestea nu aveau proprietăţi. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi şi ei s-au intabulat. Primăria Timişoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituţii publice şi cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătorească în instanţe şi le câştigau. În situaţiile de acest gen, noi eram chiriaşi. Aceeaşi situaţie era la fostul Spital de Oncologie, care a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, şi aceasta este părerea mea personală, că au lucrat mână în mână diverşi: notari, avocaţi, instanţe", afirma fostul primar.