Tinerii din Generaţia Z, inadaptaţi în societatea actuală, dar şi în câmpul muncii

Un studiu din 2024 scoate în evidenţă că aproximativ 29% dintre tinerii care fac parte din Generaţia Z, născuţi în perioada 1997-2012, din România, nu vor să urmeze studii superioare, iar 20% dintre aceştia vor să devină antreprenori.

Crescuţi, în mare măsură, în era digitală, tinerii dau dovadă de toleranţă scăzută faţă de frustrare şi monotonie, dovedindu-se incapabili, de cele mai multe ori, să interacţioneze în afara spaţiului virtual.

Angi Ionescu, fondatoarea Clinicii The Mind, a discutat despre importanţa abilităţilor practice în detrimentul cunoştinţelor teoretice, considerând că tinerii trebuie să fie înzestraţi cu diverse competenţe precum adaptabilitatea, rezilienţa şi capacitatea de a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Millennials și Generația Z caută experiențe personalizate la restaurant, nu doar o masă bună

Doi din 10 reprezentanți ai generațiilor Z și Alpha și-ar dori pensii bazate pe criptomonede

Ea le recomandă, de asemenea, părinţilor să se concentreze pe dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor, avertizând asupra tendinţei de victimizare excesivă care poate avea consecinţe negative atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională.

Deşi Generaţia Z a beneficiat de tehnologie încă de la naştere, Ionescu este de părere că aceasta ar putea să amplifice sentimentele de inadecvare şi nevoia de validare, alimentând anxietatea şi depresia.

Se propune, în egală măsură, crearea unei culturi organizaţionale care să sprijine dezvoltarea personală şi emoţională a tinerilor, care să contribuie la succesul pe termen lung al companiilor.