Toader se apără după noi recidive ale deţinuţilor eliberaţi în baza recursului compensatoriu, neasumându-şi proiectul

„Parcursul adoptării legii privind recursul compensatoriu - pe înţelesul tuturor ! I. La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. În acest sens a se vedea: https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

II. La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege. La punctul 2 din aviz se prevede că: "în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător". În acest sens a se vedea:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf”, a scris pe Facebook, Tudorel Toader.

Ministrul a mai spus că în 31 ianuarie 2017, proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată, iar Senatul şi-a însuşit propunerea CSM, ca 3 zile să fie considerate efectiv executate.

„Camera Deputaţilor a menţinut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate. Dacă iniţial, raportarea se făcea la spaţiul de 3 mp pentru fiecare deţinut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaţilor la 4 m pentru fiecare deţinut, adăugându-se şi alte criterii pe lângă cele referitoare la spaţiu, şi anume executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare. (...) Cu adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, Ministerul Justiţiei şi-a exprimat dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la raţiunea avută în vedere de către iniţiator”, mai scrie Toader.

Ministrul Justiţiei subliniază că, prin punctul de vedere exprimat în scris, Ministerul s-a exprimat în sensul că forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o „abordare de politică execuţional penală total diferită faţă de filozofia proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiţionate ca o garanţie a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deţinut, iar pe de altă parte, că nici un deţinut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerinţele de reparare a prejudiciului şi cele privind comportamentul, prevăzute în instituţia liberării condiţionate. Textele propuse sunt, de altfel insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia noastră, şi alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal”.

Toader mai spune că a exprimat şi faptul că textul iniţial al Guvernului propune cele 3 zile prin raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO – cel al Italiei, faţă de care instanţa de contencios convenţional nu a formulat critici.

„Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9 sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiţii de supraaglomerare) este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanţă să nu îşi poate atinge scopul (mai ales în condiţiile în care Codul penal prevede unele fracţiuni obligatorii de executat – art. 100 C.p). Se ajunge în acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există riscul ca aceasta să nu îşi atingă scopul, dar nici funcţia de exemplaritate, creându-se o aparenţă de impunitate. Astfel, un deţinut care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunţată pentru o serie de infracţiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executaţi, la care se vor adăuga eventualele zile-câştig acordate în urma prestării unor activităţi lucrative”, a mai scris Tudorel Toader.

Mininstrul Justiţiei mai subliniază, în aceeaşi postare, că în controlul a priori, Curtea Constituţională a fost sesizată pentru neconstituţionalitatea legii. Potrivit lui Toader, cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată.

„La data de 5.07.2017, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituţională în raport de criticile formulate. (...) Concluzionând: (...) Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte criterii. Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori. Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este neconstituţională”, a mai scris ministrul pe Facebook.

Precizările vin după ce în ultima perioadă au fost lansate în spaţiul public critici faţă de recursul compensatoriu, întrucât mai mulţi deţinuţi eliberaţi au recidivat.