Video Toader: Unii procurori cred că numirea şefului DNA se va face ca în trecut, pe baza unei înţelegeri. Nu e cazul / De ce nu avea Direcţia când să reintre în normalitate şi cum trebuie reorganizată de noul procuror-şef

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că printre motivele reticenţei înscrierii candidaţilor la şefia DNA se numără şi faptul că, în trecut, numirile au fost făcute pe baza unei înţelegeri politice şi chiar în detrimentul unui aviz negativ al CSM, iar unii cred că acum numirea se va face la fel. 

Tudorel Toader a precizat, din nou, că, dacă nu se înscrie nimeni, procedura va fi reluată.

„Un nou anunţ, o altă perioadă de înscriere, selecţie, se reia procedura ad literam. Nici la DIICOT nu a fost o concurenţă acerbă. Noi avem în ţară procurori valoroşi, care îndeplinesc condiţiile legale, putând prelua şefia DNA-ului. Nu mă refer la acei procurori de la Braşov care mi-au cerut să suspend deciziile Curţii Constituţionale, care mi-au cerut să aplic recomandările GRECO cu prioritate faţă de legea internă. (...) De ce nu au venit până acum? Nu ştiu nici eu, dar nu uitaţi că numirile precedente au fost făcute, şi folosesc o formulă severă, au fost realizate uneori pe baza unei înţelegeri politice, să nu zic un troc politic. Gândiţi-vă la ultima numire la DNA, nu a fost procedură, nu a fost concurenţă, nu v-aţi alarmat că nu sunt înscrişi, s-a transmis că se reinvesteşte şi atâta tot. Nu uitaţi că altădată numirea s-a făcut în detrimentul unui aviz negativ al CSM. Deci cred că unii dintre procurori au această părere că numirea se va face ca în precedent, pe baza unor înţelegeri", a declarat, luni dimineaţă, Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a dat asigurări că nu se pune problema de un troc politic referitor la noul procuror-şef DNA.

„Pe de altă parte, cine vrea să devină şef la DNA, eu nu cred că nu sunt doritori, dar cei care ar dori să devină procurori-şefi la DNA vor sunt convins că ştiu foarte bine realitatea de acolo, mai bine ca dumneavoastră şi ca mine. Îşi dau seama câtă de multă muncă este necesară pentru a repune DNA în parametrii lui constituţionali, pentru a-l face să funcţioneze normal, pentru a reda încrederea dacă a existat românilor în activitatea pe care o face DNA. Prin urmare, acestea sunt, după părerea mea, motivele prudenţei, rezervei , în înscrierea pentru competiţia de a deveni procuror-şef DNA. Mai avem totuşi ziua de astăzi, când, după părerea mea, vom avea candidaţi”, a conchis Toader.

Luni este ultima zi în care procurorii îşi pot depune candidatura la selecţia organizată de ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Ministrul Justiţiei: DNA nu avea când să reintre în normalitate în condiţiile, în care avem sute de achitaţi

Ministrul Justiţiei a declarat că DNA nu a avut când şi cum să reintre în normalitate după plecarea Laurei Codruţa Kovesi, în condiţiile în care există sute de achitări în dosarele instrumentate de Direcţie.

„În mod evident, DNA nu avea când şi nu avea cum, într-un timp foarte scurt, să reintre în normalitate în condiţiile în care avem sute de achitaţi. La Constanţa, spuneam că ar fi normal să cunoaştem nu numai victimele, cei care au fost trimişi în judecată, arestaţi, ţinuţi în puşcărie, după aceea achitaţi, poate nu ar fi lipsit de interes să cunoaştem şi procurorii care au trimis în judecată. Imaginaţi-vă ce însemnă să ai un dosar penal cu un inculpat reţinut, condamnat chiar în primă instanţă, după care judecătorii, să spună în apel fapta nu există. Păi atunci de ce l-ai anchetat, dacă nu există fapta? Să spună fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”, a declarat, luni, ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a spus că procurorii ar trebui să facă anchete doar în condiţiile legilor penale.

„În condiţiile Codului Penal, a Codului de Procedură penală şi evident a legilor speciale, şi nu în baza protocoalelor care adaugă pe lângă lege”, a conchis ministrul.

Toader: I-am spus lui Lazăr că şi Ancăi Jurma i-am fost în comisia de doctorat

Ministrul Justiţiei a declarat că viitorul şef DNA va trebui să reorganzeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei, precizând că nu ştie dacă Anca Jurma se va înscrie. Toader a mai spus că într-o discuţie cu Lazăr, i-a spus acestuia că a fost în comisia de doctorat pentru Jurma.

„Doamna procuror Anca Jurma, pe care o cunosc, ca să vă spun ...Într-o discuţie cu procurorul general, când a propus-o ca interimar, în prealabil m-a consultat, i-am spus mai în glumă, mai în serios, vedeţi că şi lui Anca Jurma i-am fost în comisia de doctorat. Deci părerea mea, să întrebaţi în ordine ierarhică. Are un şef un procuror general care poate să vă răspundă la această întrebare (dacă Anca Jurma este potrivită pentru funcţia de procuror-şef DNA -n.r.). Orice procuror care îndeplineşte condiţiile legale, orice procuror care îţi doreşte să-şi asume în chip decent această mare responsabilitate poate să-şi depună candidatura, după care comisia evident va face evaluarea, iar preşedintele Republicii în final va decide. În primul rând, să vedem dacă (Anca Jurma -n.r.) se înscrie şi în al doilea rând, nu mă pot antepronunţa”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a mai spus că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebu să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.

„Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA. S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a mai spus Toader.

Ce i-ar fi transmis ministrului Justiţiei Cristina Tarcea

Toader a declarat, cu referire la afirmaţiile Cristinei Tarcea, care a acuzat decizia în cazul revocării Codruţei Kovesi ca fiind una politizată, că preşedintelui instanţei supreme i-a transmis, cu alte cuvinte, că ar fi trebuit să tacă şi să meargă mai departe.

„Poate că tema aceasta (declaraţiile Cristinei Tarcea -n.r.) chiar în Consiliul Superior al Magistraturii, nu ştiu. Doamna Tarcea ne-a spus că a fost de bună credinţă, dar nu ne-a spus în ce perioadă, în ce epocă a fost de bună credinţă. Doamna Tarcea n-a spus că raportul meu şi motivele pentru care am declanşat procedura nu este întemeiat, nu este adevărat, nu sunt motive. N-a spus că decizia CCR nu este fundamentată, nu este motivată, nu e temeinică, n-a spus că decizia CCR nu trebuie respectată. Ce a spus? Că eu ca ministru nu trebuia să declanşez procedura. Prin urmare, mi-a transmis, cu alte cuvinte, în lectura mea, un fel de «lasă că merge aşa». Repet, nu că raportul nu e corect, fundamentat, nu că nu sunt motive de declanşare, nu că decizia nu trebuie respectată, dar că trebuia să tac din gură, să spun probabil că e bine şi să mergem mai departe, probabil. Adică dumneavoastră nu vă daţi seama că din conţinutul acela un judecător face aprecieri cu privire la o decizie a Curţii Constituţionale, la o activitate a unui ministru, independent el, dar membru al Guvern. Concluzia e simplă”, a declarat Tudorel Toader.

CSM şi Inspecţia Judiciară au fost sesizate cu referire la declaraţiile preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit sesizării publicaţiei Lumea Justiţiei, Cristina Tarcea a făcut, printre altele, afirmaţii cu conotaţii politice legate de revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la DNA. În sesizarea către Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară (IJ) în vederea cercetării disciplinare şi excluderii din magistratură a Cristinei Tarcea, aceasta este acuzată de mai multe abateri discipinare, respectiv de desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi de atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii. Totodată, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie mai e acuzat de încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, precum şi de manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

Sesizarea vine după ce preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a afirmat, printre altele, că decizia de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a fost „inadmisibil de mult politizată", Cristina Tarcea declarându-se „intrigată" de acest episod.

„Am să vorbesc în numele meu şi am să vă spun că am privit, nu neapărat cu îngrijorare, dar intrigată tot ceea ce s-a întâmplat, pentru că mi s-a părut atât de inadmisibil de politizat totul, încât nu am ştiut exact ce se întâmplă şi nu am ştiut în ce măsură o structură care face parte, pana la urma, potrivit Constituţiei, din autoritatea judecătorească, trebuie să facă obiect de dispută al atâtor dispute politice. Asta nu mi se pare normal şi nu trebuie să se întâmple. Este adevărat că statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constituţiei noastre, lăsăm la o parte că nimeni nu are drept obiectiv lămurirea anumitor aspecte destul de neclare şi confuze din Constituţia României, dar atât timp cât o structură face parte din autoritatea judecătoarească, haideţi să nu facem campanii electorale, să nu facem acţiuni politice, implicând acea structură a autorităţii judecătoreşti. Nu mi se pare normal ca iniţiativa revocării să pornească din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justiţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe un aspect până la urmă comun al revocării unui procuror şef, nu mi se pare normal ca acelaşi aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a preşedintelui ţării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect şi nu mi-aş mai dori să se întâmple”, a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.