Tobă: În 2009 a crescut numărul infracţiunilor de tâlhărie prin ameninţare cu arma

Chestorul şef Tobă a arătat că, în 2009, au avut loc şase tâlhării cu arme de foc şi două tentative la filiale bancare, fiind soluţionate, prin identificarea autorilor, două cazuri.

Totodată, au avut loc şapte tâlhării şi trei tentative de jaf la casele de schimb valutar sau de amanet (faţă de două incidente în 2008), fiind soluţionate cinci cazuri.

În 2009, au căzut victime infractorilor înarmaţi şi factorii poştali, înregistrându-se nouă tâlhării şi o tentativă, fiind soluţionate prin identificarea autorilor şase cazuri.

Numărul infracţiunilor de furt sesizate a crescut cu 12 la sută în 2009, mai ales cele de şi din autovehicule. În opoziţie, s-a constatat o reducere a furturilor din societăţi comerciale şi a furturilor din buzunare, poşete sau genţi.

Criminalitatea de mare violenţă, totuşi, a înregistrat o scădere cu patru la sută în 2009, reprezentând numai 0,8 la sută din totalul infracţiunilor judiciare. Cele mai multe infracţiuni cu violenţă au fost vătămările corporale grave (40 la sută).

În ceea ce priveşte omorul, în 2009 cele mai multe cazuri au avut loc în mediul rural (64 la sută).

Referitor la infracţiunile contra patrimoniului, "au apărut noi moduri de operare cu care opinia publică nu a fost obişnuită", a spus Tobă.

"Apariţia acestora a fost anticipată de către Poliţia Română încă din anul 2008, fiind realizate activităţi de prevenire, dar tratarea cu superficialitate a recomandărilor făcute de poliţie a creat condiţiile producerii acestui gen de infracţiuni, în multe dintre cazuri constantându-se lipsa unor măsuri minimale de siguranţă", a mai adăugat şeful IGPR.

O altă problemă în 2009 a fost criminalitatea stradală, care rămâne o ameninţare şi pentru anul în curs.

Printre problemele de rezolvat în 2010 se numără şi intensificarea traficului de droguri, România fiind considerată ţară de tranzit spre vestul şi nordul Europei, numărul mare de evaziunii fiscale, achiziţiilor publice ilegale, contrafaceri de mărfuri şi contrabande, creşterea riscului rutier şi creşterea fenomenului infracţional transfrontalier.

Tobă a arătat că, în ceea ce priveşte criminalitatea organizată transfrontalieră, în 2009 Poliţia Română a participat la destructurarea a 64 de grupări de traficanţi de persoane şi a 92 de reţele de traficanţi de droguri, precum şi la destrămarea a 46 de grupări organizate cu preocupări în sfera spălării banilor.

Obiectivele esenţiale - descentralizarea, siguranţa cetăţeanului, aderarea la Schengen

Chestorul şef Tobă a arătat că, în 2009, activitatea poliţiştilor a fost axată, pe de-o parte, pe protejarea persoanelor, a patrominiului, siguranţa stradală şi rutieră, combaterea infracţionalităţii organizate, pe de altă parte pe transferarea competenţelor aferente managementului operaţional şi operativ, iar nu în ultimul rând pe pregătirea personalului, absorbţia fondurilor europene şi operaţionalizarea "Biroului SIRENE".

Şeful IGPR a mai precizat, în cadrul discursului său, că Poliţia Română are peste 61.000 de posturi, din care sunt încadrate aproape 54.000. În totalul acestor posturi sunt incluse şi funcţiile preluate după reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), inclusiv cele ale Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, precum şi cele peste o mie de posturi de la Poliţia de Frontieră Română.

Poliţia Română a beneficiat, în 2009, de la bugetul de stat, de peste 2,5 miliarde de lei, iar după o rectificare bugetară din cursul anului a rezultat o majorare a limitei de cheltuieli cu 8,24 la sută.

Tobă a arătat că, în ceea ce priveşte fondurile de investiţii, Poliţia Română a beneficiat de aproximativ 34 de milioane de lei, adică numai 18 la sută din necesar.

În 2009, la nivelul IGPR au fost reduse 76 de funcţii de conducere, în vreme ce 400 de posturi din aparatul central au fost transferate structurilor operative subordonate Poliţiei, ceea ce a dus la reduceri de costuri pentru personal de peste 450.000 de lei pe lună şi o economie la bugetul de stat de trei milioane de lei.

Sondajul IMAS din septembrie arată o gestionare corespunzătoare a situaţiei operative

"Eforturile depuse de către Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii abilitate, au dus la menţinerea sub control a fenomenului infracţional", a declarat comisarul şef Tobă, precizând că studiul IMAS-ROMNIBUS este o dovadă a acestui fapt.

Studiul a fost realizat la solicitarea specialiştilor din Poliţia Elveţiană şi redă percepţia populaţiei cu privire la activitatea poliţiei. Acesta a fost realizat pe mai multe eşantioane: naţional, urban, urban mare, urban mediu şi mic, Bucureşti, Cluj şi Bucureşti-Sector 5.

Astfel, rezultatele studiului au arătat că aproape 40 la sută din cetăţeni se aşteaptă ca Poliţia să prevină infracţiunile, 36 la sută au indicat că principala activitate ar trebui să fie prinderea infractorilor, iar aproape 30 la sută au răspuns că importantă este ajutorarea cetăţenilor.

Conform datelor din sondaj, aproape 57 la sută din cetăţeni sunt mulţumiţi de activitatea poliţiei, în vreme ce în 2007 numai aproape 54 la sută îşi exprimau această părere.

Totodată, majoritatea cetăţenilor este mulţumită de astectul şi comportamentul poliţiştilor, iar prezenţa acestora îi creează un sentiment de siguranţă (peste 62 la sută). Cetăţenii români au mai arătat, la sondajul din septembrie 2009, că efectivele de poliţie trebuie sporite (aproape 55 la sută).

În plus, cetăţenii consideră poliţiştii prietenoşi şi uşor de abordat (aproape 60 la sută), corecţi în relaţiile cu cetăţenii (peste 53 la sută) şi deschişi la comunicare (peste 61 la sută).

Sondajul mai arată că relaţia de cooperare dintre poliţişti şi cetăţeni este bună (aproape 57 la sută) şi că atribuţiile şi activitatea poliţiei de proximitate sunt cunoscute de aproape 57 la sută dintre respondenţi.