Tobă: România a fost inclusă într-o altă rută de tranzit a heroinei

"În ceea ce priveşte traficul şi consumul ilicit de droguri, România continuă să rămână o ţară de tranzit. Ruta de trafic a heroinei a rămas stabilă în zona Balcanică, însă informaţiile obţinute în ultima perioadă conduc la ipoteza că România a fost inclusă şi într-o altă rută de tranzit a heroinei, din Afghanistan spre ţările occidentale", a afirmat chestorul Tobă.

Potrivit şefului Poliţiei, a crescut consumul şi, implicit, traficul de droguri sintetice, în special în rândul tinerilor din marile aglomerări urbane. Municipiul Bucureşti polarizează traficul intern şi consumul de heroină, în restul ţării semnalându-se cazuri izolate.

Prin măsurile adoptate, Poliţia Română a reuşit şi în anul 2008 să menţină sub control fenomenul infracţional care nu a cunoscut mutaţii semnificative, deşi competenţele instituţiei s-au extins ca urmare a modificărilor legislative.

Poliţia şi-a îmbunătăţit activitatea de identificare a autorilor şi de soluţionare a dosarelor penale.

În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate, spune Tobă, o concluzie importantă este aceea că, prin activităţile directe defăşurate la nivel naţional şi în parteneriat extern, s-a reuşit diminuarea efectelor fenomenului infracţional de trafic de persoane pe toate cele 4 paliere (exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă, obligarea la practicarea cerşetoriei, pornografia infantilă şi pe internet), fapt evidenţiat de scăderea numărului de victime şi a numărului de reţele infracţionale identificate în străinătate.

Pe de altă parte, arată Tobă, fenomenul spălării banilor în România a înregistrat o evoluţie constantă, manifestându-se în principal prin: transferul succesiv al sumelor de bani prin conturile mai multor persoane fizice şi juridice în scopul separării acestora de sursele ilicite, retragerea din sistemul bancar a sumelor de bani, în numerar, pe baza unor documente justificative întocmite în fals, plasarea sumelor de bani provenite din obţinerea de credite frauduloase şi finanţări în sistem leasing şi factoring, în proiecte imobiliare, precum şi achiziţionarea unor bunuri de lux.

"O realitate îngrijorătoare pentru zilele noastre este folosirea internetului pentru activităţi ilegale. Amploarea fenomenului, ponderea faptelor şi caracterul conspirat al acestora, demonstrează că fenomenul criminalităţii informatice este unul dintre segmentele cele mai active în care acţionează grupările criminale organizate. Pentru a contracara evoluţia acestui gen de criminalitate Poliţia Română a dezvoltat cooperarea cu alte agenţii de aplicare a legii din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi-a adaptat structurile specializate la evoluţia situaţiei operative", a spus chestorul Tobă.

Focalizarea activităţii structurilor specializate, pe domeniile identificate ca fiind prioritare, a condus la obţinerea unor rezultate apreciabile, a subliniat şeful Poliţiei.

"Traficul de persoane a cunoscut un trend descendent. Consumul de droguri a rămas concentrat la nivelul marilor aglomerări urbane. Pe ruta traficului de droguri România continuă să fie o ţară de tranzit. Criminalitatea informatică rămâne domeniul cu cea mai rapidă dezvoltare infracţională", a punctat chestorul.