Tokes despre retrocedarea imobilelor bisericeşti: Nu există voinţă, nici acasă, nici la Bruxelles

Laszlo Tokes face aceste afirmaţii într-un comunicat de presă transmis, joi, de biroul de presă al eurodeputatului, în contextul în care, în 21 noiembrie, comisarul european pe justiţie, Viviane Reding, a răspuns memorandumului trimis de liderii bisericilor istorice maghiare referitor la situaţia imobilelor bisericeşti din Transilvania.

Astfel, în comunicat se arată că Viviane Reding a recunoscut, în scrisoare, că prin Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale se garantează libertatea gândirii, conştiinţei şi a religiei, respectiv dreptul la proprietate.

Tokes susţine că Reding a trimis un răspuns "de tip şablon şi gol de conţinut", potrivit căruia aceste prevederi pot fi invocate juridic doar dacă "o anumită încălcare este în legătură cu netranspunerea în legislaţia naţională de către un stat membru a directivelor unionale, deci nu este posibil să se intervină în cazul fiecărei presupuse încălcări a unor prevederi legale".

"Având în vedere că liderii bisericilor maghiare din Transilvania au reclamat tocmai întârzierea în ceea ce priveşte transpunerea în legislaţia românească a directivelor Uniunii Europene, vicepreşedinta, care a semnat răspunsul evaziv şi în numele preşedintelui Barroso, a citat şi Articolul 345 din Tratatul de bază al Uniunii Europene, conform căruia «reglementările din Uniunea Europeană nu pot trece peste sistemul de proprietăţi valabil în ţările membre». Aşadar, comisarul Reding a decretat că problema retrocedării imobilelor bisericeşti este una care ţine strict de statul membru, ca şi cum România nu şi-ar fi luat angajamente cu privire la această temă în momentul aderării la Uniunea Europeană", afirmă Tokes.

El aminteşte că, anterior, legat de probleme de restituire de proprietăţi, "şi Comisia de Petiţii a Parlamentului European a respins cu limbaj de lemn sesizarea (plângerea) înaintată de Lomnici Zoltán (fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie), de fostul episcop reformat Erdélyi Géza (din Slovacia) şi de Sándor Krisztina (preşedinte executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania)".

"Din toate acestea reiese că nu există voinţă pentru rezolvarea acestor probleme ale noastre, nici aici, acasă, şi nici dincolo (la Bruxelles): birocraţii-şef ai instituţiilor europene - Comisia Europeană şi Parlamentul European - se descotorosesc de noi sucind până la refuz textele juridice şi ne refuză precum Guvernul şi autorităţile juridice care suţineau, odinioară, permanenţa încălcării drepturilor de către comunişti. Astfel, avem tot dreptul să aşteptăm cu neîncredere justificată Raportul de la începutul anului 2014 al Comisiei Europene, referitor la România. Tot aşa, nici planul de înfiinţare a unei Comisii parlamentare de anchetă privind verificarea retrocedărilor de imobile în Transilvania nu ne promite prea multe lucruri bune", susţine Tokes.

Potrivit acestuia, "aparent, Uniunea Europeană nu doar tolerează, ci chiar sprijină - în stilul său - politica de încălcare a drepturilor şi anti-minoritară / anti-biserică minoritară a Guvernului român post-comunist".

În 25 septembrie, liderii bisericilor istorice maghiare din Transilvania - arhiepiscopul romano-catolic Jakubini György, episcopii Kató Béla (reformat), Bálint Benczédi Ferenc (unitarian) şi Adorján Dezső Zoltán (evanghelic) - au transmis un memorandum către Comisia Europeană, mai exact către preşedintele Jose Manuel Barroso şi către vicepreşedintele Viviane Reding (comisarul pe justiţie), privind imobilele bisericeşti confiscate abuziv de regimul comunist, "în speranţa că sesizarea celor doi va da un nou elan cauzei retrocedării clădirilor bisericeşti preluate fără drept de către statul comunist".

"Regimul abuziv din România a confiscat fără niciun drept un număr de 2.140 de imobile de la cele patru biserici istorice maghiare. În ciuda diverselor ordonanţe guvernamentale, în ciuda a două legi de restituire şi a nenumăratelor termene limită date, aceste rituri maghiare istorice nu au reuşit să reintre decât în posesia a aproximativ jumătate din proprietăţile lor legitime şi numai o treime dintre aceste bunuri imobile confiscate de comunişti sunt acum folosite din nou de cei îndreptăţiţi", susţineau ei, cu referire la prevederile obligatorii din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale.

Semnatarii considerau, de asemenea, că este "o îngrădire a libertăţii religioase" noua variantă (din aprilie 2013) a Legii arhivelor, care nu se referă la predarea documentelor confiscate de la biserici. Cât despre cazul Colegiului Reformat "Székely Mikó", cei patru lideri religioşi şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la pericolul "renaţionalizării" din România a proprietăţilor bisericeşti retrocedate în mod legal.