Torţionarulul Alexandru Vişinescu cere din nou să fie eliberat din penitenciar. Contestaţia la executare a pedepsei, judecată de Judecătoria Sectorului 1

„Admite excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe. Declină competenţa de judecare a contestaţiei la executare formulate de contestatorul VIŞINESCU ALEXANDRU în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti – Secţia Civilă. Constată ivit un conflict negativ de competenţă şi sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia. Fără cale de atac”, se arată în decizia instanţei.

Alexandru Vişinescu a mai cerut, în urmă cu câteva luni, să fie eliberat din închisoare pe motive medicale, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) i-a respins definitiv această solicitare.

Alexandru Vişinescu a fost încarcerat în februarie 2016, după ce judecătorii instanţei supreme au decis condamnarea definitivă a acestuia la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, acesta, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.

"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.
Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.

"Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.