Tot mai puţini români cred în politică, se înregistrează cele mai mici procente din ultimii 15 ani

Din studiu rezultă că opt la sută dintre cetăţeni au încredere în partide politice, alţi opt la sută în Parlament, 10 la sută în Guvern şi 14 la sută în Preşedinţie.

"Doar 19 la sută dintre români spun că se simt apropiaţi de o formaţiune politică şi numai 29 la sută mai sunt interesaţi de politică în general. Este adevărat că niciodată aceşti indicatori nu au fost foarte buni, dar sunt cele mai scăzute procente înregistrate în ultimii 15 ani de seriile de sondaje ale Fundaţiei Soros România", se arată în studiul remis agenţiei MEDIAFAX.

Iniţiatorii studiului precizează că Biserica rămâne pe primul loc într-un top ad-hoc al încrederii în instituţii, dar şi în acest caz procentul este mai mic comparativ cu anii anteriori (de la 85 la 73 la sută). Astfel, 90 la sută dintre români spun că merg la Biserică măcar la sărbătorile importante, 70 la sută contribuie cu bani la Biserică, iar pentru 61 la sută rugăciunea face parte din viaţa de zi cu zi.

La nivel simbolic, şeful statului se bucură de încrederea a doar 11 la sută dintre cetăţeni, faţă de 84 la sută care nu au încredere în Traian Băsescu, iar în guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, au încredere 30 la sută dintre români, în timp ce în liderul celei mai importante confesiuni, Patriarhul Daniel, au încredere 39 la sută (ultimii doi având o notorietate vădit mai scăzută).

"Chiar dacă Patriarhul nu inspiră la fel de multă încredere ca instituţia Bisericiii, este totuşi de aproape patru ori mai popular ca Preşedintele.(...) Datele punctează către două extreme: românii nu au încredere şi evită politica şi tot ce ţine de ea, dar se încred în Biserică şi se arată a fi, cel puţin declarativ, practicanţi fervenţi ai religie.", notează sociologii.

Din studiu mai rezultă că românii resping ferm ideea ca preoţii să sfătuiască oamenii cu cine să voteze, 81 la sută dintre respondenţi fiind împotriva aceste idei.

De asemenea, 56 la sută dintre cei chestionaţi se opun propunerii ca preoţii să candideze în alegeri (înainte de adresarea acestor întrebări, respondenţilor li s-a explicat că termenul "preoţi" este folosit pentru a denumi personalul clerical din diverse religii).

Doar trei la sută dintre români îmbrăţişează total doar opţiuni conservator-­religioase, cum sunt: finanţarea bisericii din surse publice, susţinerea pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, susţinere pentru predarea religiei în şcoală, îngrădirea avortului prin lege şi sporirea influenţei religiosului asupra politicului, nouă la sută împărtăşesc cel puţin patru dintre cele cinci opinii.

"Cei 13 la sută de conversatori-religioşi dintre români sunt o minoritate pasivă şi cu resurse puţine: 30 la sută dintre cei cu venituri foarte mici (sub 400 lei) susţin puternic opiniile de mai sus, faţă de doar 10 la sută dintre cei cu venituri mari (2.000 - 4.000 lei) şi şase la sută dintre cei cu venituri foarte mari (peste 4.000 lei)", se arată în studiul remis agenţiei MEDIAFAX.

Studiul a fost realizat în perioada 1 - 21 iunie 2011, pe un eşantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă cu o eroare de +/- 2,9 la sută la un nivel de încredere de 95 la sută.