Toţi cei 39 de inculpaţi din dosarul de corupţie privind Portul Constanţa au fost achitaţi definitiv

Pe 22 martie 2016, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis achitarea fostului senator PC Mircea Banias şi a altor 38 de persoane cercetate în acelaşi dosar, decizia fiind atacată atunci cu apel de către procurori.

Luni, însă, magistraţii Instanţei Supreme au respins, ca nefondat, apelul DNA, astfel că toţi cei 39 de inculpaţi au fost achitaţi definitiv.

În 2 aprilie 2012, fostul senator PC Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Membrii grupării au fost acuzaţi de DNA de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

Fostul senator Mircea Marius Banias a fost acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.

Alături de aceştia au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai, fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Claudiu-Constantin Olteanu, fost adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu, fost adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu, fost comandant adjunct "Grup de nave" Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, fost şef al Biroului Vamal Slobozia, potrivit procurorilor DNA.

Totodată, în dosar au fost judecaţi lucrători şi inspectori vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme, comisionari vamali.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o "reţea de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

"În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", notau procurorii în documentul citat.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor.