Tradiții de Paști în Săptămâna Patimilor. Obiceiuri din Regiunile României

Oltenia – cănuțe de Joimărele și „strigatul morților” la Salcia

În Joia Mare, se pregătește cozonacul și pasca, iar ouăle se înroșesc sau se încondeiază cu modele naturale, un obicei realizat de bărbați în multe din localitățile oltenești de sub munte. Într-un sat din Dolj, Salcia, are loc un ritual aparte, în care femeile aprind focuri pe morminte și își „strigă” morții pentru a-i călăuzi spre lumină. În unele locuri din Oltenia se păstrează încă tradiția conform căreia cine se scaldă de trei ori în apă rece în Vinerea Mare va fi sănătos tot anul.

În Gorj, există tradiția de a oferi de cănuțe în Joia Mare, pomenite pentru cei adormiți, cel mai adesea copiilor. Cănuțele sunt însoțite de lumânare și flori și au suc dacă sunt împărțite copiilor și vin dacă sunt primite de adulți.

Banat – mitul Joimăriței

În Banat, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Mare este Joia Mare. În credința locală, ziua este dedicată Joimăriței, un personaj mitologic care umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu-și terminau torsul lânii până în acea zi.

Săptămâna Patimilor pentru creștinii ortodocși

Marțea Mare din Săptămâna Patimilor. Ce nu e bine să faci în această zi

De Joia Mare, localnicii aprind focuri în cimitire pentru a lumina drumul sufletelor celor trecuți în neființă.

Crișana – toaca alungă spiritele rele

În Crișana, încă există obiceiul de a bate toaca în Joia Mare pentru a purifica spațiul și a alunga spiritele rele. Ramurile de salcie sfințite în această perioadă sunt păstrate în case pentru protecție pe tot parcursul anului.

Maramureș – curățenie și ospitalitate

Gospodăriile din Maramureș se pregătesc încă de la începutul Săptămânii Mari, atât în casă, cât și în curte. Curățenia este văzută ca o formă de respect față de sărbătoare și față de oaspeții care vor veni în vizită. Maramureșenii primesc adesea oaspeți din toată țara și de Paști, dar și în săptămâna Patimilor, oameni dornici să le cunoască obiceiurile.

Transilvania – ouă roșii la margini de pădure și brazi pentru fetele necăsătorite

În Țara Moților, femeile urcă în munți cu coșuri de ouă roșii, pe care le lasă la marginea pădurii pentru sufletele moților care au căzut pe câmpurile de luptă. Se spune că duhurile bune vin acolo în Joia Patimilor.

În unele sate transilvănene, în noaptea de Sâmbăta mare, băieții împodobesc brazi cu panglici colorate și îi lasă la porțile fetelor, un gest care semnifică intenția de curtare.

În Sălaj, un județ din nord-vestul Transilvaniei, oamenii se scaldă în Vinerea Mare în ape curgătoare sau își spală fața cu roua dimineții pentru „a le fi spălate păcatele”. Gospodinele nu coc în această zi, deoarece se crede că focul „arde” și sufletul celor dragi care au plecat din această viață.

Harghita și Covasna

Din Joia Mare, copiii merg cu „clopotele de lemn” pentru a alunga spiritele rele până în noaptea Învierii. În unele comunități, clopotele bisericilor nu mai bat, iar în locul lor se folosesc lemne (toacă sau bețe) ca simbol al tăcerii și durerii.

Maramureș

Vopsitul sau încondeiatul ouălor se face joia, la fel ca și pâinea sau „copturile”, pentru a nu se aglomera prea mult ziua de sâmbătă. În zone izolate din Maramureș, în Joia Mare, rudele celor decedați urcă pe dealurile satelor pentru a duce bucate, lumânări și colaci, iar copiii umblă cu „colinda tăcerii”, purtând o lumânare aprinsă, dar fără a spune nimic, în semn de reculegere pentru Patimile lui Hristos.

Muntenia – sfoara cu 12 dorințe și ritualul cu ouă și argint

În Muntenia, tinerii vin la Denia celor 12 Evanghelii cu o sfoară, în care leagă câte un nod pentru fiecare dorință. Acasă, pun sfoara sub pernă ca să-și viseze perechea. Tradițiile de purificare continuă în prima zi de Paște, când oamenii se spală pe față cu apă în care pun un ou roșu, un ou alb și o monedă de argint.

Bucovina – mlădițele sfințite deschid sezonul pastoral

În Bucovina, în Duminica Floriilor, se duc la sfințit ramuri de salcie sau mesteacăn, care sunt apoi folosite pentru binecuvântarea animalelor și a gospodăriei. Vitele sunt îndemnate la pășune pentru prima dată în acel an.

Moldova – pocnitori în noaptea Învierii și clopotnița cu apă „neîncepută”

În Moldova, slujba de Înviere este însoțită de pocnitori și împușcături, simbolizând alungarea spiritelor rele. Fetele spală clopotnița cu apă neîncepută și se spală cu ea dimineața pentru a fi plăcute de băieți.

Dobrogea – curățenie, post, ouă învelite în frunze de salcie și stuf

În Dobrogea, Săptămâna Mare este o perioadă de liniște și reculegere. Curățenia casei și a sufletului sunt esențiale, iar femeile scot cele mai frumoase țesături ale familiei pentru a întâmpina sărbătoarea Paștelui. În această perioadă, nu se organizează petreceri, nici hore.

În satele din Delta Dunării, bărbații nu merg la pescuit în Săptămâna Mare, considerând a fi păcat. În schimb, își repară uneltele de pescuit și le binecuvântează pentru a avea noroc după Paște. Femeile învelesc ouăle roșii în frunze de salcie sau de stuf pentru a le sfinți în mod simbolic cu „verdeața” care renaște după iarnă.