Video Tradiţii de Sfântul Toader: "Încuratul cailor de Sân’ Toader”, obicei milenar reînviat la Brâncoveni - Olt. FOTO, VIDEO

La sărbătoarea cabalină au participat crescători de animale din peste 20 de comune din judeţul Olt, dar şi din oraşele Balş şi Caracal. De asemenea, au venit oameni din Câmpulung şi din judeţul Teleorman. Cei prezenţi s-au întrecut şi cadrul unui concurs cu probele cel mai frumos cal, cea mai frumoasă trăsură, tracţiune oaspeţi şi tracţiune gazde.

Evenimentul de la Brâncoveni reprezintă reînvierea unei tradiţii vechi a comunei oltene cu o bogată istorie. Aici s-au născut domnitorii Ţării Româneşti Matei Basarab, în 1580, şi Constantin Brâncoveanu, în 1654. Sărbătoarea "Încuratul Cailor de Sân’ Toader” prevesteşte venirea primăverii, perioadă în care oamenii trebuie să-şi pregătească terenurile agricole. În această săptămână, tradiţia spune că Sfântul Toader a trimis caii să-i spună dacă s-a terminat iarna şi a început primăvara, ca să oprească şezătorile dintre fete şi băieţi. În această săptămână nu se consuma dulce, nu se lucra prea mult, se făcea doar curat, iar despre cei care nu respectau acest lucru se spunea că se îmbolnăvesc.

Momentul cel mai aşteptat de cei prezenţi a fost parada cailor prin comună. Călare sau la trăsură, fiecare dintre crescătorii de cabaline a vrut să arate că exemplarul său este cel mai frumos.

"Această sărbătoare are ca scop păstrarea şi promovarea obiceiului tradiţional şi am decis, în 2010, să readucem în prim-plan ceea ce se întâmpla acum zeci şi sute de ani în comuna Brâncoveni. «Încuratul Cailor de Sân’ Toader» este o sărbătoare foarte veche. Prima săptămână a Postului Paştelui se numeşte «Săptămâna Cailor lui Sân’ Toader» şi în fiecare zi se serbează câte un cal din herghelia Sfântului Toader. Este sărbătoare întreaga săptămână, nu se munceşte, se ţine post, este sărbătoarea care prevesteşte faptul că s-a terminat iarna şi începe primăvara şi că oamenii trebuie să iasă la munca câmpului. Flăcăii îşi pregătesc toată săptămâna, cu mare atenţie, caii. Îi hrănesc bine, le pun funde, îi ţesală, îi aranjează pentru ca astăzi să-i încure, aşa cum spunem noi, pe uliţele satului. Tinerii vor şi să-şi demonstreze unii altora cât de bine şi-au scos caii din iarnă şi cât de bine şi i-au întreţinut”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Ion Ion Cheroiuimarul din Brâncoveni.

Edilul şi-a exprimat regretul că, de la an la an, tot mai puţini oameni din Brâncoveni cresc cai.

"Dacă îmi amintesc bine, spuneam anul trecut că mai sunt 122 de crescători de cai în Brâncoveni. Acum mai sunt în jur de o sută. Îmi pare foarte rău de acest lucru, însă oamenii au început să îmbătrânească şi ţin caii mai mult de drag. Nu mai sunt folosiţi la muncă, doar pentru munci mai uşoare – la moară sau să adune fâneţe pentru sezonul rece. Brâncovenii iubesc, însă, caii şi mă bucur că nu a dispărut această îndeletnicire”, spune Cheroiu.

Dan Dicu din Bobiceşti spune că îngrijeşte şi creşte cai de când se ştie. La Brâncoveni, a atras atenţia imediat datorită costumului popular pe care l-a îmbrăcat, pozând într-un adevărat haiduc modern călare pe calul său.

"Ideea cuplului cal-om mă duce cu gândul la haiducii care trăiau, în trecut, în aceste locuri. Iubesc caii de mic, cred că de când m-am născut, şi am reuşit să transmit această dragoste şi copiilor mei. Acesta este unul dintre caii mei, se numeşte Novac, are cinci ani şi jumătate şi este din rasa Lipiţan. Provine de la Herghelia «Sâmbăta» şi este un cal foarte cuminte, docil şi ascultător, dovadă că are doar două luni de când l-am încălecat şi ascultă perfect toate comenzile pe care i le dau”, a declarat Dicu.

Acesta şi prietenii săi militează pentru oprirea violenţei împotriva animalelor şi condamnă crescătorii de cabaline care folosesc "biciuşca”. Adevăraţi temerarii, ei merg zeci de kilometri călare şi, de multe ori, aleg să trăiască precum înaintaşii lor, bazându-se doar pe cal.

"E prima dată când vin la Brâncoveni împreună cu mai mulţi prieteni. Formăm un grup de 35-40 de călăreţi care fac drumeţii prin munţii României, pe unde apucăm, pe dealuri, pe văi. Stăm cu caii câte patru-cinci zile. Acum venim de la vreo 40 de kilometri, călare, prin apă, noroi, pe câmp, caii sunt antrenaţi pentru aşa ceva. Această pasiune nu are limite”, a mai spus Dicu.

De ziua de Sfântul Toader se leagă mai multe superstiţii. Fetele şi femeile tinere se spală înainte de această sărbătoare cu "iarbă-mare” pe cap, în tradiţia populară crezându-se că astfel vor avea păr lung şi mătăsos tot restul anului.

"Fetele mari, în ziua de vineri, înaite de răsăritul soarelui, se trezesc, se duc în grădină acolo unde au sădit «iarba-mare», o scot din pământ, cinstesc pământul cu sare şi pâine şi îl cinstesc şi pe Sfântul Toader spunând «Toadere, Sân Toadere, dă codiţă fetelor cât cozile iepelor!». În seara de vineri, toate fetele şi femeile se spală cu această «iarbă-mare», despre care se credea că are puteri magice, folosindu-se în trecut pentru vrăji şi descântece. În ziua de Sân’ Toader, femeile în vârstă merg la biserică, se spovedesc şi se împacă, înainte, cu cei cu care s-au certat. La întoarcere, împart coliva de la biserică celor pe care îi întâlnesc în cale”, a declarat Ion Cheroiu, primarul din Brâncoveni.

După paradă, pe stadionul din Brâncoveni are loc un spectacol de muzică populară şi dansuri tradiţionale oferit de ansamblul folcloric de dansuri populare "Muguraşii Brâncovenilor”.