Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Rusalii: Oamenii se tem să nu le ia minţile Ielele dacă nu ţin zilele de sărbătoare, nu umblă singuri prin pădure şi nu se scaldă

Localnicii din satele din Bistriţa-Năsăud respectă cu sfinţienie tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile din preajma sărbătorilor pentru a fi feriţi de rele, Rusaliile fiind o sărbătoare mistică, încărcată de superstiţii şi de teama oamenilor că Ielele, fiicele lui Rusalim Împărat, le pot lua minţile sau se pot răzbuna dacă nu respectă zilele de sărbătoare.

Oamenii strâng plantele de leac, fac descântece pentru a fi feriţi de răutatea Ilelelor şi dau uşile cu usturoi pentru a alunga spriritele rele.

“Rusaliile sunt un vechi obicei roman - Sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, obicei care a fost preluat de creştini. Se spune că persoanele care nu ţin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsite de Iele, numite şi Rusalii, femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat şi spirite malefice, care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor şi încep să facă necazurile oamenilor. Se mai spune că persoanele care dorm în noaptea de Rusalii sub cerul liber sau dacă se duc la fântână vor cădea sub puterea Ielelor. Nu este de dorit ca în noaptea de Rusalii să fii nici la răscruce de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi şi nici pe malul întunecat al apelor, căci sunt au mari şanse de a surprinde dansul Ielelor şi de a-ţi pierde minţile. Încă din timpuri străvechi hora Ielelor este una de temut, dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit, se răzbună pe vinovat luându-i minţile. În vremuri străvechi, bărbaţii care umblau singuri de Rusalii purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau fire de busuioc pentru a se proteja. O altă tradiţie spune că nu este bine să mergi la scaldă în ziua de Rusalii întrucât Rusaliile sunt zânele apelor, aşa că este pericol mare de înec. Nu este bine nici să lucrezi în această zi pentru că atragi asupra ta mânia Rusaliilor, nu e bine să te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă. Regula spune că nimeni nu trebuie să se certe”, a declarat pentru MEDIAFAX etnologul Maximilian Menuţ.

Până la Rusalii se culeg şi toate buruienile de leac. La Coşbuc, în sâmbăta de Rusalii, după ce locuitorii coboară de la prăşit ori de la coasă, aduc crengi de paltin sau salcâm şi plante de leac care le pun la grindă, după icoane sau în cuie, la uscat.

La câteva săptămâni, după ce paltinul şi celelalte flori s-au uscat, sunt adunate, iar paltinul este folosit de săteni în “practici magice”: când vin furtuni se aprinde câte o crenguţă care este aruncată în ploaie, să împrăştie norii, iar celelalte flori sunt folosite ca şi plante medicinale.

”La Posmuş de Rusalii se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele, se fac descântece împotriva Ielelor şi se ung uşile cu usturoi. De asemenea, primul fel de mâncare pregătit în ziua de Rusalii este bine să îl dai pomană pentru că aşa vei fi ferit de furturi şi de pierderi”, a spus Maximilian Menuţ.

În satele din Bistriţa-Năsăud se păstrează tradiţia ca în ziua de Rusalii să se ducă la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi de paltin, crenguţe care se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane pentru a apăra familia de rele.