24 decembrie. Ajunul Crăciunului. Tradiţii şi obiceiuri respectate de români de-a lungul deceniilor

Ajunul Crăciunului este ziua dinaintea Crăciunului, o sărbătoare care comemorează Naşterea lui Iisus. Este o sărbătoare culturală importantă pentru cea mai mare parte a lumii occidentale şi este larg observată ca o sărbătoare în anticiparea Crăciunului.

Timp de secole, Crăciunul a fost sărbătorit nu ca o singură zi, ci ca un sezon întreg în diferite părţi ale lumii, începând cu această zi, 24 decembrie, din ajunul Crăciunului. Poate că practica sărbătoririi serii dinaintea zilei mari este un ecou din vremea evreilor.

Crăciunul înseamnă Naşterea lui Hristos. Ajunul Crăciunului, seara dinaintea zilei de Crăciun, este sărbătorit cu colinde, povestiri, împodobitul bradului etc.

Multe alte tradiţii şi experienţe culturale variate sunt, de asemenea, asociate cu ajunul Crăciunului din întreaga lume, inclusiv întâlnirile cu familia şi prietenii, cântarea colindelor, decorarea casei cu lumini, a copacilor, împachetarea, schimbul şi deschiderea cadourilor şi pregătirea generală pentru ziua de Crăciun.

Figurile legendare care poartă cadouri de Crăciun, inclusiv Moş Crăciun, Tatăl Crăciun, Christkind şi Sfântul Nicolae, de asemenea, se spune că pleacă în călătoria lor anuală pentru a oferi cadouri copiilor din întreaga lume în ajunul Crăciunului, deşi până la introducerea protestantă a Christkind în  Europa secolului 16, se spune că astfel de figuri ar oferi cadouri în ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, în Germania Federală, la iniţiativa primarului Berlinului, Ernst Reuter, în ajunul Crăciunului se ardeau la aproape toate ferestrele lumânări, ele fiind un simbol al comemorării prizonierilor de război care nu puteau sărbători Crăciunul cu familia. Acest obicei s-a păstrat până prin anul 1960, fiind un semn de solidaritate cu fraţii din RDG. Din anul 1986, acest obicei de a pune lumânări la fereastră a fost reluat. În Roma este aprinsă pe la ora 18, de asemenea, o lumânare la fereastra papei, ea fiind numită Lumen de la Pace („Lumina păcii”).

Ajunul Crăciunului este sărbătorit în diferite moduri din întreaga lume, variind în funcţie de ţară şi regiune. Elementele comune în multe zone ale lumii includ participarea la ceremonii religioase speciale, cum ar fi Liturghia de la miezul nopţii sau Vecernia şi oferirea şi primirea de cadouri.

Tradiţii în ajunul Crăciunului în România

Cântatul de colinde, cunoscut sub numele de „Colindatul”, este, de asemenea, o parte foarte populară a Crăciunului în România. În ajunul Crăciunului, copiii ies la colindat cântând din casă în casă pentru a-i bucura pe români. Copiii primesc dulciuri, fructe, prăjituri tradiţionale şi uneori bani pentru colindele lor. Adulţii cântă colinde în seara şi noaptea de Crăciun.

Un colind tradiţional românesc este „Steaua”. Steaua, din hârtie colorată şi adesea decorată cu beteală, folie de argint şi uneori clopote, este pusă pe un suport. Colindătorii iau steaua cu ei când merg să le ureze oamenilor sărbători fericite.

În multe părţi ale României, este, de asemenea, tradiţional ca cineva să se costumeze într-un urs sau într-o capră, cu o mască multicoloră şi să meargă cu cântăreţii la colindat. Aceste tradiţii au rolul de a îndepărta relele.

O altă tradiţie în ajunul Crăciunului este o formaţie de tobe sau „dubaşi”. Aceasta este formată în mod normal din bărbaţi necăsătoriţi. O trupă poate avea până la 50-60 de bărbaţi. Pe lângă tobe, există adesea un saxofon şi o vioară. Trupa va repeta aproximativ o lună înainte de Crăciun, aşa că sunt foarte bine pregătiţi.

De asemenea, în ajunul Crăciunului, copii merg la colindat dimineaţa, cu „Moş Ajunul”. „Bună dimineaţa la Moş Ajun! Ne daţi sau nu ne daţi, sau nu ne lăsaţi! Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Daţi-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteţ! Hăăăăăăăăi, hăi!”, strigă copiii în curţile oamenilor.

Împreună cu Paştele, Crăciunul este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creştin şi este adesea strâns legată de alte sărbători în această perioadă a anului, cum ar fi Ziua Sfântului Nicolae, Sfântul Ştefan, Revelionul şi sărbătoarea Bobotezei.