Traian Igaş: La Ştei se poate vorbi despre un furt de fier vechi, nu de uraniu

Traian Igaş a fost întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PDL Bihor, în ce stadiu este ancheta privind dispariţia a aproximativ 73 de kilograme de minereu de uraniu dintr-un depozit din Ştei al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU).

"Acolo discutăm de un furt de fier vechi, nu de uraniu. Cred că cel care a furat acele bare nici nu ştia ce se află în ele", a spus Igaş.

Întrebat dacă aceasta este ipoteza principală a anchetei, Igaş a răspuns: "În acest caz acum se desfăşoară o anchetă, iar cercetările sunt încă în curs de desfăşurare. Încă nu mi-au putut da o situaţie foarte clară cei de la Poliţie".

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor, Alina Dinu, declara, marţi, că Poliţia a fost anunţată despre dispariţia minereului de uraniu săptămâna trecută, însă în urma cercetărilor s-a stabilit că furtul s-ar fi putut produce în urmă cu câteva luni.

"Suntem într-un stadiu avansat al anchetei şi avem un cerc de suspecţi", afirma purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

Ea spunea că materialul furat nu reprezintă pericol, în condiţiile în care cantitatea de uraniu din acel minereu este de maximum 3 la sută şi este foarte greu de extras.

Poliţia Bihor şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare au deschis anchete după ce 73 de kilograme de minereu de uraniu au dispărut dintr-un depozit al punctului de lucru din oraşul Ştei, judeţul Bihor, al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU).

Potrivit publicaţiei Bihoreanul, dispariţia materialului radioactiv, păstrat în opt tuburi metalice speciale, lungi de 3,5 metri şi având un diametru de doi ţoli (5,08 centimetri), depuse într-un depozit din beton din zona industrială a oraşului, a fost descoperită miercurea trecută, însă incidentul nu a fost anunţat de autorităţi.

Dispariţia materialului radioactiv este investigată şi de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare. Preşedintele instituţiei, Vajda Borbala, a confirmat începerea unei anchete.

Totodată, preşedintele CNCAN, citat de "Bihoreanul", a precizat că lipsa "surselor de radiaţii ionizante, sub forma a opt surse echivalente de minereu de uraniu ce conţineau în total circa 73,5 kilograme de minereu de uraniu", a fost descoperită în timpul unei proceduri de transfer de la depozitul din Ştei la o unitate a CNU din localitatea braşoveană Feldioara.

Oficialul CNCAN mai spune că "impactul radiologic al minereului de uraniu existent în cele opt ţevi este nesemnificativ", iar "potenţialul de contaminare radioactivă a factorilor de mediu este extrem de limitat, având în vedere cantitatea redusă de minereu, cât şi forma fizică în care se găseşte (rocă naturală)".

Publicaţia îl cita şi pe Ioan Borza, expert local în radioprotecţie atestat de CNCAN, care atenţiona că acei cilindri cu praf de uraniu pot fi, totuşi, periculoşi dacă minereul este scos din tuburile speciale şi se răspândeşte în mediu. "Persoana care a luat barele putea să le taie, să arunce conţinutul în apă sau în grădini, iar de acolo materialul radioactiv să se răspândească şi să fie ingerat sau inhalat de oameni şi animale", a spus Borza.

Expertul a declarat că inclusiv în cazul în care materialul radioactiv este păstrat în tuburile metalice de protecţie poate deveni o sursă de iradiere permanentă. "Dacă barele cu minereu de uraniu au fost folosite, de exemplu, la confecţionarea unui gard sau a unei porţi, persoanele care trec zilnic în acea zonă pot fi iradiate permanent", a spus Borza.

Depozitul special de materiale radioactive din Ştei a fost înfiinţat încă din anii '50, când în apropiere, la Băiţa Plai, funcţiona o mină pentru extracţia de uraniu folosită de armata sovietică. După 1990, în oraşul bihorean a fost înfiinţat un punct de lucru al Companiei Naţionale a Uraniului. La Băiţa, în apropiere, mai există un Depozit Naţional de Deşeuri Radioactive.