Transparency International: România, percepută în continuare ca având corupţie ridicată. Administraţiile să înveţe de la firme

Directorul adjunct al Transparency International România, Iulia Coşpănaru, a explicat pentru MEDIAFAX semnificaţiile punctajului obţinut de România în clasamentul Indicele Percepţiei Corupţiei 2014.

Raportul Transparency International clasează 175 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel. Astfel un punctaj cât mai mare şi un loc cât mai fruntaş arată o corupţie percepută cât mai mică.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă percepţia mediului de afaceri şi a analiştilor de ţară cu privire la corupţia din cadrul sectorului public. Această percepţie ia în calcul experienţele directe sau mediate ale respondenţilor, din ultimii doi ani.

Negrescu: România nu e percepută ca un partener stabil, trebuie o nouă strategie de politică externă

14:29, 17 Feb. 2025

România se clasează pe locul 69, cu 43 de puncte (ca anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal şi Swaziland. Republica Moldova se află pe locul 103, cu 35 de puncte (ca anul trecut), alături de Bolivia, Mexic şi Niger.

Astfel, România se clasează în cele 75 la sută dintre statele lumii care obţin sub 50 de puncte şi în grupul ultimelor trei state din UE, alături de Grecia şi Italia. România este totodată la un punct sub Bulgaria.

Totodată, cele 43 de puncte ale României sunt cu 20 sub media UE, în condiţiile în care în UE se află şi ţările cu cel mai mare IPC, respectiv cu cea mai mică corupţie percepută, a explicat Iulia Coşpănaru.

„În aceşti doi ani, România a traversat mai multe perioade electorale, în cadrul cărora o serie de cazuri de corupţie au fost intens dezbătute în spaţiul public, ceea ce explică punctajul obţinut”, a mai spus directorul adjunct al Transparency.

Ea a atras atenţia că ţările din fruntea clasamentului au economii dezvoltate şi servicii publice de calitate care satisfac cerinţele şi nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri.

„Modelul ţărilor din fruntea clasamentului arată că administraţiile sunt performante, în contextul unei evaziuni fiscale reduse şi a unei proactivităţi a contribuabililor, care ţin administraţia responsabilă pentru serviciile prestate. Contributivitatea companiilor şi a cetăţenilor este deci esenţială pentru a asigura resursele de care administraţia are nevoie pentru a performa, iar proactivitatea lor este necesară pentru responsabilizarea administraţiei”, a explicat Coşpănaru.

Ea a arătat că administraţia publică din România trebuie să înveţe de la companii, să fie „profitabilă”, profitabilitatea ei fiind tocmai calitatea serviciilor pe care le oferă, iar componenta de debirocratizare şi transparentinzare a procedurilor administrative este esenţială pentru performarea administraţiei şi pentru îmbunătăţirea IPC.

România are o Strategie Naţională Anticorupţie în curs de implementare, unul dintre obiectivele acesteia tocmai acela de a alinia IPC-ul României la media UE, a mai spus Coşpănaru.