Traseul montan către Vârful Omu va fi asigurat şi modernizat prin refacerea marcajelor, a potecilor şi amenajarea platoului

90% dintre români recomandă drumeţiile spre Vârful Omu, însă doar 30% dintre aceştia au vizitat obiectivul, arată un studiu realizat de Omniasig, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.

Dintre aceştia, peste 46% consideră ascensiunea grea şi periculoasă şi 78% recunosc faptul că muntele ar deveni un loc mai sigur prin remarcarea periodică a traseelor şi montarea unor panouri informative. În acelaşi timp, 65% din români plănuiesc să ajungă pe Vârful Omu în viitorul apropiat.

Proiectul anunţat joi, denumit generic "Omniasig pentru Omu", se va derula până la finalul lunii septembrie 2017, în trei etape:

- refacerea marcajelor pe segmentul Buşteni – Pichetul Roşu, în iulie

- asigurarea traseului Pichetul Roşu – Cabana Mălăieşti, în august

- amenajarea platoului turistic Vârful Omu (altitudine de 2.505 m), în septembrie.

Reabilitarea constă în îndepărtarea arborilor căzuţi pe traseu, vopsirea marcajelor şi înlocuirea săgeţilor indicatoare deteriorate, apoi reasigurarea traseului Pichetul Roşu – Cabana Mălăieşti cu scări de lemn, montarea de lanţuri şi scări de asigurare pe porţiunile dificile, prin înlocuirea de podeţe şi prin instalarea de panouri informative.

"În momentul de faţă, aceste elemente, care ar trebui să asigure o drumeţie fără incidente, fie lipsesc, fie sunt avariate, ameninţând efectiv viaţa turiştilor care tranzitează zona", precizează promotorii proiectului.

În funcţie de traseul ales, drumeţia până la Vârful Omu poate dura între 6 şi 12 ore.

Traseul Buşteni – Pichetul Roşu – Tache Ionescu – Cabana Mălăieşti – Vârful Omu este unul dintre cele mai impresionante din Bucegi, are aproximativ 15 kilometri, iar parcurgerea lui durează aproximativ 10 ore.

Segmentele de traseu ce vor fi asigurate de Omniasig sunt vizitate anual de peste 4.000 de persoane, iar la Cabana Mălăieşti ajung, pe diferite porţiuni ale traseului, peste 5.000 de oameni.

Traseul are un grad ridicat de dificultate, iar deteriorarea semnalisticii îngreunează ascensiunea, făcându-l mai puţin sigur.

Parcurgerea sa este interzisă pe timpul iernii, indiferent de starea marcajelor. Turiştilor le este recomandată parcurgerea traseelor marcate exclusiv în compania unor ghizi profesionişti, tocmai din cauză că anumite marcaje sunt în acest moment incomplete şi mai greu de urmărit. Principalele cauze ale lipsei sau uzurii marcajelor sunt intemperiile care le deteriorează constant, furtul stâlpilor indicatori şi al panourilor informative, precum şi tăierile de copaci marcaţi. Cea mai dificilă parte a traseului, de la Cabana Mălăieşti la Vârful Omu, este şi cea cu cele mai puţine marcaje.

În anul 2016, salvamontiştii din întreaga ţară au fost solicitaţi să intervină la 5.887 acţiuni de salvare şi de acordare a primului ajutor medical, acţiuni în care au fost salvate un număr de 6.692 de persoane. Dintre aceste acţiuni, un număr de 2.197 de intervenţii au avut loc pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnă, restul de 3.690 de acţiuni fiind înregistrate în zona alpină.

Tot în 2016, intervenţiile pe timp de vară le-au depăşit net numeric pe cele de pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnă, acest lucru datorându-se revigorării turismului montan pedestru de vară şi a apariţiei şi dezvoltării de noi activităţi montane care devin din ce în ce mai populare şi reuşesc să adune sute de participanţi la start.

"Omniasig a iniţiat acest proiect pentru ca românii să se poată bucura de acum înainte de o călătorie mult mai sigură către acest vârf faimos din Masivul Bucegi", a declarat Mihail Tecău, preşedintele directoratului Omniasig. El a precizat că sunt foarte puţini români care se asigură la plecarea pe munte, în condiţiile în care, în alte ţări, accesul pe anumite trasee este interzis fără asigurare.

Citeşte şi: Card unic de transport CFR-RATB-METROREX. Primarul Firea anunţă introducerea tichetului unic pentru transportul în comun din Bucureşti şi Ilfov

Citeşte şi: Un nou scandal sexual în Biserica Română | Stareţul Mănăstirii Prislop, părintele Celestin Ceuşan, acuzat că a purtat discuţii cu conţinut homosexual, a fost eliberat din funcţie

Citeşte şi: Abdullah Atas, omul de afaceri turc care a omorât un poliţist în Capitală după ce a intrat cu maşina în el, a fost condamnat la peste 23 de ani de închisoare