Tratamentul pentru dependenţii de droguri asigurat doar până în iunie

Şi fostul preşedinte al ANA Pavel Abraham, contactat de MEDIAFAX, a declarat că decizia guvernanţilor reprezintă "o greşeală fundamentală, care se încadrează în ce fac guvernanţii în ultimul timp".

Abraham a precizat că a fost preşedintele unui consiliu de tipul celui care ar urma să se formeze şi consideră că este "complet inutil".

"Cu cât este mai mare, cu atât este mai mare eşecul. Vom pierde specialişti, pentru formarea cărora s-au cheltuit milioane de euro şi se pierd 32 de proiecte aflate în derulare pentru că Agenţia nu mai are personalitate juridică. Va trebui să restituim sume importante de bani. Problema dependentului de droguri e vazută greşit de actualii guvernanţi. Noi am dezvoltat o structură care are corespondent în toate statele din Uniunea Europeană. Cred că guvernanţii actuali nu şi-au definit bine priorităţile", a declarat Pavel Abraham.

Ucraina propune Rusiei o pauză de 30 de zile pentru loviturile armate în zonele civile

HOROSCOP 21 aprilie 2025. Câștiguri financiare din mai multe surse pentru Săgetători, iar Leii trebuie să fie atenți la locul de muncă

Potrivit reprezentanţilor de la ANA, reorganizarea instituţiei în cadrul IGPR ar putea duce şi la respingerea a şase proiecte, în valoare totală de aproape 16 milioane de euro, depuse pentru obţinerea de finanţare prin Fondul Social European.

"În acest moment nu se cunoaşte reacţia finanţatorului ca urmare a schimbărilor instituţionale la nivelul MAI, fiind dificil de prognozat modalitatea în care va evalua noua formulă organizatorică, precum şi modul în care se va accepta finanţarea politicilor antidrog", se arată într-un raport ANA privind situaţia proiectelor acestei instituţii.

De asemenea, în pericol este un alt proiect derulat cu parteneri din Finlanda, în valoare de 1,5 milioane de euro, prin care ar trebui finalizată o comunitate terapeutică la opt kilometri de Făgăraş.

În raport se mai arată că prin desfiinţarea ANA există şi riscul ca recomandările Comisiei Europene, făcute ca urmare a evaluării proiectelor Phare, să nu mai poată fi implementate.

De la înfiinţare, ANA a implementat peste 620 de programe de prevenire, sumele destinate acestora reprezentând sub zece la sută din bugetul total alocat. Potrivit reprezentanţilor ANA, instituţia a primit bani de la bugetul de stat doar pentru plata salariilor şi pentru utilităţi, restul sumelor fiind atrase prin fonduri europene.

"Ne aşteptam ca ANA să plece din MAI, pentru că nicăieri în lume nu există asemenea agenţii în subordinea Ministerului de Interne. Aceste servicii trebuie să ajungă integral în sfera civilă. La noi însă, printr-o decizie politică, nu e scoasă în afara MAI, e comprimată şi ascunsă în Poliţie", au explicat reprezentanţii instituţiei.

Ei susţin că, prin noul statut, ANA îşi pierde transparenţa, accesibilitatea serviciilor şi chiar relaţiile internaţionale, pentru că partenerii străini refuză colaborarea cu Poliţia.

De altfel, de la 1 aprilie Agenţia nu se mai autofinanţează iar de la 1 iunie, când se termină stocurile de metadonă asigurate prin contractele pe care ANA le avea încheiate, există riscul ca bolnavii să rămână fără tratament.

Directorul executiv al Fundaţiei "Familia şi Ocrotirea Copilului", Mihai Carp, susţine că efectele desfiinţării ANA sunt deja simţite, cel mai mare centru din ţară pentru dependenţii de droguri, care funcţionează în sectorul 5 al Capitalei, fiind deja în pericol să-şi închidă porţile.

El a explicat că spaţiul în care funcţionează centrul respectiv aparţine unei fundaţii care avea un contract cu ANA, dar care între timp a rămas fără personalitate juridică. În plus, există riscul întreruperii tratamentului din cauza lipsei de personal.

Carp a explicat că personalul ar putea fi redus prin faptul că o parte a angajaţilor refuză transferarea la Ministerul Sănătăţii.

De altfel, şi psihiatrul Gabriel Cicu a atras atenţia că deja sunt centre, cum ar fi cele din Pantelimon şi Obregia, care se confruntă cu lipsa personalului, ajungându-se în situaţia în care trei oameni trebuie să asigure zilnic asistenţă pentru circa 200 de persoane dependente.

Pavel Abraham susţine că problema dependentului de droguri ţine de partea de Sănătate doar în ce priveşte detoxifierea, în opinia sa acest lucru nefiind înţeles de către cei care au elaborat actele normative pentru desfiinţarea ANA.

"Îmi pare rău că nu m-a consultat nimeni. Văd că există mai multă receptivitate la Uniunea Europeană, iar noi o luăm orbeşte pe un drum greşit. Vreau să avertizez că tratamentul substitutiv are asigurată metadona până în iunie iar 24 de ore fără tratament înseamnă sevraj şi tot ce decurge de aici", a mai spus fostul şef de la ANA.

Adjunctul şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI şi coordonator naţional pe droguri, Toma Rus, a declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent activitatea Agenţiei Naţionale Antidrog nu a fost modificată şi că, prin deciziile care vor fi luate, se doreşte alinierea la standardele europene.

În opinia sa, ANA îşi desfăşoară activitatea în parametri normali şi urmează să se găsească cea mai bună soluţie pentru funcţionarea ei. Toma Rus a precizat că România încearcă să urmeze exemplul Spaniei care a trecut Agenţia Antidrog în subordonea Ministerului Sănătăţii.

Coordonatorul naţional pentru droguri a precizat că deocamdată nu a fost luată o decizie existând mai multe discuţii între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Sănătăţii. El a confirmat faptul că în discuţiile de până acum s-a pus şi problema comasării ANA cu Agenţia Naţională Antidoping.

"Interesul nostru este să găsim soluţia cea mai bună pentru ca ANA să-şi continue activitatea", a declarat Toma Rus.

ANA a fost înfiinţată în 2002, la solicitarea Comisiei Europene, în vederea respectării condiţiilor de integrare europeană şi în spaţiul Schengen, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

La nivel naţional, ANA a dezvoltat 47 de centre de prevenire şi consiliere antidrog şi cinci centre de asistenţă integrată a adicţiilor, de serviciile cărora beneficiază în prezent aproximativ 1.000 de persoane dependente de droguri.

(Material realizat de Aurelia Alexa, [email protected])

Personalul care lucrează cu dependenţii de droguri reclamă deciziile Guvernului privind trecerea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), care practic înseamnă desfiinţarea acestei instituţii, şi atrag atenţia că milioane de euro, investite în formare de personal sau în proiecte europene, vor trebui returnate iar persoanele care urmează tratamentul substitutiv cu metadonă ar putea rămâne fără medicaţie de la începutul lunii iunie.

"A lipsi tânăra generaţie de o structură de prevenire a consumului de droguri şi asistenţă pentru consumatori înseamnă un mare accident naţional. Înţelegem să ne comprimăm, că e o situaţie de criză, dar nu să ne desfiinţăm. Un consumator de droguri afecteză între 8 şi 11 persoane din preajma sa, iar aplicarea acestor proiecte de acte normative nu fac decât să ne întoarcă în timp", susţin reprezentanţii ANA, care cred că singura soluţie pentru rezolvarea problemei persoanelor dependente de droguri, ar fi comasarea cu Agenţia Naţională Antidoping.

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a avut în dezbatere publică, până în 24 aprilie, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. Acesta prevede implementarea unui sistem integrat de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri care să reunească serviciile de prevenire oferite de Poliţia Română, cele de asistenţă medicală şi psihologică oferite de Ministerul Sănătăţii şi cele de asistenţă socială oferite de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Specialiştii ANA susţin însă că "această disparare" a existat şi până în anul 2002, însă nu a dat rezultate pentru că "totul a fost doar pe hârtie".

Dincolo de problemele care urmează să apară în rândul consumatorilor, mai sunt şi problemele cu care se vor confrunta cei 300 de specialişti ai Agenţiei, care fie vor trebui să-şi caute de muncă, fie vor fi nevoiţi "să îmbrace uniforma de poliţist".

De la înfiinţare, ANA a cheltuit circa şapte milioane de euro pentru specializarea personalului, în plus fiind pregătiţi încă 3.000 de formatori, din alte ministere şi din societatea civilă, în prevenire şi adicţii.

Proiectul de act normativ mai prevede ca, pentru eficientizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea Strategiei naţionale antidrog, să fie creat un organism colectiv de coordonare, respectiv Consiliul interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Acesta ar urma să evalueze programele zonale, naţionale şi internaţionale, generale sau sectoriale, indiferent de modul de finanţare, iniţiate, coordonate şi derulate de Agenţia Naţională Antidrog, şi să stabilească instituţiile responsabile în "derularea acestora, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea sustenabilităţii programelor".

Doctorul Gabriel Cicu, unul dintre psihoterapeuţii care lucrează cu persoanele dependente de droguri, contestă însă eficienţa Consiliului interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.

"Vă imaginaţi şase secretari de stat, aşezaţi în jurul unei mese să facă politici şi strategii antidrog?", a spus Cicu, explicând că susţine în schimb comasarea ANA cu Agenţia Naţională Antidoping, idee lansată de angajaţii ANA.

Cicu critică decizia privind desfiinţarea ANA, considerând că actele normative care prevăd acest lucru sunt "o aberaţie în sine", care nu ţine cont de nimic, fiind doar corecte din punct de vedere juridic.

"Avem un talent fantastic să ne întoarcem în urmă. În cinci minute ne-am dus cu şapte ani în urmă: un consiliu care nu funcţionează şi servicii împărţite la patru instituţii, care nu-şi asumă responsabilitatea. Dacă tratamentul nu este integrat, nu are eficienţă", a declarat, pentru MEDIAFAX, Gabriel Cicu.