Trei foşti membri în CA al FC Dinamo, audiaţi în dosarul transferurilor la termenul de luni

Ion Stan, membru în Consiliul de Administraţie al FC Dinamo în două rânduri, a declarat în faţa instanţei că la solicitarea clubului, impresarii le găseau jucătorilor valoroşi din lot grupări din străinătate în vederea transferului.

"Îmi menţin declaraţiile date iniţial la Tribunalul Bucureşti, dar vreau să fac anumite precizări şi completări. Menţionez că sunt membru fondator al FC Dinamo şi am întocmit statutul clubului în 1994. Am făcut parte din Consiliul de Administraţie în două perioade, mai întâi între 1994 şi 1997 şi din 1999 cred că până la transformarea clubului în societate comercială. În 1999 am venit sporadic la şedinţele Consiliul de Administraţie. La acestea se discuta despre datorii, despre sponsorizări şi despre transferuri. Clubul Dinamo mai mult cumpăra jucători decât vindea. Nu ştiu concret cum se proceda la Dinamo pentru găsirea unui club din străinătate pentru un anumit jucător. Dar sunt valabile două posibilităţi: fie impresarul fotbalistului găsea prin intermediul altor impresari cluburi în străinătate, fie impresarul cunoştea sau era prieten cu preşedintele unui club de afară", a spus Stan.

El a menţionat că îşi aduce aminte că oficialii din conducerea executivă au primit mandat din partea Consiliului de Administraţie pentru vânzarea jucătorului Cosmin Contra pentru cel puţin 800-900.000 de dolari. "În cadrul unei şedinţe s-a discutat şi despre transferul lui Cosmin Contra. El era la echipa naţională, era scump ca salariu, şi am stabilit să îl vindem cu 800-900.000 de dolari. Pentru acea perioadă era o sumă mare. Din ce îmi aduc aminte, la acea şedinţă dintre membri au mai participat Nicolae Berechet, Dan Matei Agathon, Marcel Popescu, Simona Marinescu, Vladimir Cohn şi Nicolae Badea", a explicat Ion Stan.

În ceea ce priveşte transferul mijlocaşului Dan Alexa, fostul oficial a afirmat că nu îşi aminteşte suma de transfer. "Ştiu că s-a discutat şi despre transferul lui Dan Alexa într-o altă şedinţă, dar nu îmi aduc aminte suma. În cadrul şedinţelor se discuta despre sumele de transfer pe care executivul urma apoi să le obţină din vânzarea jucătorilor. Oricum, este posibil ca despre Alexa să se fi discutat o dată sau de două ori şi să nu se fi luat nicio hotărâre", a precizat fostul membru al CA al FC Dinamo.

Procurorul l-a rugat pe Ion Stan să explice contradicţiile din declaraţiile sale oferite la audierile de la Tribunalul Bucureşti, când a afirmat că nu cunoaşte nimic despre vânzarea vreunui fotbalist al FC Dinamo, şi cele de astăzi când a oferit detalii amănunţite despre transferul lui Cosmin Contra. "Înainte de a da declaraţii la Tribunalul Bucureşti am aşteptat şase ore în picioare, eram foarte obosit. În plus, nu îmi aduc aminte dacă am citit declaraţia dată atunci la tribunal. Cred că aspectele arătate în declaraţia de atunci vizau perioada 1994-1997 şi nu cea de a doua, după 1999 când am revenit în Consiliul de Administraţie al FC Dinamo", a răspuns Ion Stan.

Marius Vorniceanu, membru în Consiliul de Administraţie al FC Dinamo în perioada 1995-2003, a declarat că în cadrul şedinţelor nu se făceau verificări ale bilanţului clubului, dar a admis că veniturile puteau proveni şi din vânzarea de jucători. "Şedinţele Consiliul de Administraţie se ţineau de 3 până la 5 ori pe an, iar principalele aspecte care se discutau erau legate de bilanţ şi de politica clubului. În principiu se discuta şi despre transferurile de fotbalişti. Nu îmi amintesc să se discutat şi despre sumele de transfer, dar oricum nu se negocia nimic în cadrul acestor şedinţe. Nu se făceau verificări în detaliu asupra bilanţului, dar admit că există posibilitatea ca veniturile clubului Dinamo să fi provenit şi din transferurile fotbaliştilor. Practic Consiliul de Administraţie dădea un mandat către conducerea executivă care se ocupa în concret de transferuri. În general, inculpatul Borcea Cristian se afla în conducerea executivă şi se ocupa de transferuri. Eu nu îmi amintesc despre transferurile fotbaliştilor Cosmin Contra şi Dan Alexa", a spus Vorniceanu, în prezent consilier la Curtea de Conturi a României.

Fost membru în Consiliul de Administraţie al FC Dinamo în perioada 1997-2007, Vladimir Cohn a afirmat în faţa instanţei că nu îşi aduce aminte ca alte persoane în afara celor din conducerea executivă a clubului să fi primit mandat pentru vânzarea unor fotbalişti. Întrebat însă de avocatul agenţilor Victor şi Ioan Becali dacă a semnat actul de transfer al lui Adrian Mutu în 1999, Cohn a recunoscut că a primit personal un mandat, deşi era membru în Consiliul de Administraţie şi nu îndeplinea o funcţie executivă. "Conducerea executivă solicita Consiliului de Administraţie transferarea anumitor fotbalişti. Executivul întocmea un raport care indica un jucător şi o anumită sumă. Nu îmi aduc aminte ca alte persoane în afara conducerii executive să primească mandat din partea Consiliul de Administraţie pentru transferul unui fotbalist. Dar e adevărat că în cazul lui Adrian Mutu eu am primit personal mandat pentru transferl acestuia în 1999", a spus Cohn.

În ceea ce priveşte transferul lui Nicolae Mitea, el a precizat că FC Dinamo nu putea avea pretenţii financiare având în vedere că jucătorul a venit şi a plecat liber de contract. "Ştiu că Mitea a venit liber de contract la Dinamo, nu s-a înţeles cu conducerea în privinţa contractului şi a plecat liber. Având în vedere că a venit şi a plecat liber de contract, Dinamo nu putea pretinde nimic", a mai afirmat Cohn.

Dintre cei opt inculpaţi în dosarul transferurilor de la termenul de luni au absentat Jean Pădureanu, Cristian Borcea şi Gheorghe Popescu.

La termenul din 18 decembrie, ora 10.00, vor fi audiaţi prin videoconferinţă doi martori din străinătate, unul dintre aceştia fiind Johan Versluis, reprezentantul firmei olandeze Phoenix B.V. prin care s-au efectuat o parte din transferurile din acest dosar.

La 20 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune.

Instanţa supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Nețoiu şi a desfiinţat "în totalitate" decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti în 12 noiembrie 2012.

Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.

Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB. Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.