„Programul de creştere a şanselor de incluziune socială a deţinuţilor” lansat, miercuri, este finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane (POS-DRU), co-finanţarea românească, în valoare de doi la sută, fiind asigurată de ANP.
Programul va dura trei ani şi presupune un parteneriat cu instituţia similară ANP din Portugalia, cu Institutul Universitar din Lisabona şi cu „Global Change”.
Prin acest program, ANP încearcă să transfere practicile şi procedurilor dezvoltate în penitenciarele portugheze cu ocazia proiectului „Managing to Innovate the Prison Services”, desfăşurat în Portugalia, în perioada 2005-2007. Principalul său obiectiv este să schimbe cultura organizaţională din penitenciare, pentru o mai bună funcţionare a acestora, pentru eficienţa maximă a programelor de reintegrare şi pentru a asigura egalitatea între deţinuţi, pe baza unor proceduri clare.
În plus, ANP şi-a propus ca, în cei trei ani, să schimbe mentalităţile româneşti în ceea ce-i priveşte pe deţinuţi, pentru o mai bună reinserţie socială a acestora.
Ca exemplu, atât oficialii români, cât şi invitaţii portughezi au explicat că, în Portugalia, deţinuţii care dovedesc aptitudini într-un anumit domeniu sunt sprijiniţi să obţină micro-credite pentru dezvoltarea unor mici afaceri din care să se poată întreţine după ce redevin liberi. Aceştia iau cursuri de antreprenoriat şi aplică pentru diverse credite. Proiectele lor sunt apoi prezentate unei instituţii de credit cu care autoritatea pentru penitenciare din Portugalia are un acord în acest sens, cele eligibile fiind finanţate, iar banii urmând a fi returnaţi de deţinuţi conform unui calendar bine stabilit.
„Deţinuţii aleşi pentru aceste proiecte în Portugalia sunt cei care prezintă garanţii de siguranţă şi corectitudine”, a explicat Adrian Neagoe, managerul proiectului românesc, prezent la evenimentul de lansare de miercuri.
Neagoe a precizat însă că, pentru a prelua modelul portughez în acest sens, este nevoie de modificări legislative, astfel că, în această privinţă, în sistemul românesc se va pune accent pe instruirea deţinuţilor şi pregătirea lor pentru o posibilă carieră antreprenorială la eliberare.
Din cei aproape 5 milioane de euro, 15 la sută vor fi investiţi în reabilitarea şi dotarea IT a unor spaţii din cele şase penitenciare româneşti implicate în program, restul urmând a fi cheltuiţi pentru training-ul personalului.