Tribunalul Buzău: Faptele celor 19 vameşi, probate indubitabil, iar DNA a reţinut corect acuzaţiile

În motivarea Tribunalului Buzău, prin care s-au stabilit pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare pentru 19 dintre vameşii de la aeroportul Otopeni, deferiţi justiţiei în 2007, în timp ce un altul a fost condamnat la doi ani şi zece luni de închisoare, judecătorul cazului, arată că faptele acestora sunt pe deplin probate iar ancheta din acest caz nu a fost deloc viciată.

Astfel, judecătorul a reluat în motivarea declaraţia unui investigator care a fost desemnat la acea vreme în caz.

"Acesta arată că, în timpul desfăşurării activităţilor sale, a constatat ca pentru fiecare lucrare în parte, declaranţii vamali dădeau mita lucrătorilor vamali de la repartiţie, documentar, fizic şi liber de vamă, câte 100.000 lei vechi… banii erau introduşi uneori în lucrări, alteori se dădeau separat; l-a surprins odată pe Alexe Sorin când i-a dat bani şefului de tura Ilieşi Cristian Valentin… a aflat că acesta primea mită atât odată cu lucrarea cât şi la sfârşitul săptămânii, că Padurean Tudora a luat 500.000 lei vechi de la Szabo Mihai pentru ca firma să nu primească o amendă. în acest interval de timp , a constatat că cei ce primeau mita erau inculpaţii din acest dosar, că aceştia aveau o relatie foarte bună cu declaranţii vamali, că jucau împreună fotbal punând toţi bani pentru închirierea terenului aproape săptămânal şi că vameşii obişnuiau să trimita comisionarii dupa mâncare dându-le bani, dar niciodată restul nu se amesteca cu cei daţi cu titlu de mită. A mai aratat că darea şi luarea de mită părea ceva firesc pentru toţi cei implicaţi", notează judecătorul de caz parafrazând din declaraţia investigatorului, care este o probă esenţială a acurii celor 20 de vameşi.

Judecătorul menţionează în motivarea sa că la instanţă investigatorul şi-a menţinut declaraţiile precizând:

"În perioada în care mi-am desfăşurat activitatea am constatat că cei ce lucrau ca şi comisionari vamali dădeau câte zece lei pentru fiecare lucrare, fiecărui lucrător vamal ce-şi desfăşura activitatea în cadrul fiecărui sector pe la care trebuia să treacă lucrarea, banii erau daţi de clienţi…. cei ce erau la începutul activităţii nu erau lăsaţi să dea bani… banii erau daţi şi pentru urgentarea lucrărilor dar se dădeau şi pentru că aşa se obişnuia deci nu neapărat pentru urgentarea lucrărilor…Toate taxele legale se plăteau la casierie… banii erau introduşi de alergători în vamă fie sub hîrtii, fie în buzunarul de la veston…Au existat situaţii în care comisionarii vamali nu aveau sume fixe, au dat mai mulţi bani iar lucrătorul vamal le-a dat rest… acea cameră video pe care o purtam nu surprindea întotdeauna momentul luării de mită. La terminalul Glob Graund existau nişte birouri înalte, comisionarii se aplecau peste ele iar cameră nu avea cum să surprindă momentul respectiv. Au existat situaţii când de exemplu s-a închis uşa sau chiar în acel moment a trecut prin faţa camerei o alta persoana. Cu alte cuvinte ce am constatat eu nu a fost surprins întotdeauna de camera video...sau în anumite cazuri distanţa era mare. Toţi vameşii din tura respectivă primeau mită… în birou cu Alexe işi desfăşura activitatea o persoana de sex feminin. Aceasta işi nota sumele de bani ce erau date vameşilor iar alergătorii în vamă luau de la aceasta bani. Precizez că la firma Rilvan exista o evidenţă a tuturor lucrărilor care mergeau în vama iar alergătorii în vama dădeau explicaţiile la care am făcut referire înainte", a declarat investigatorul în instanţă, potrivit motivării Tribunalului Buzău.

Judecătorul prezintă o altă probă care se leagă cu cea a investigatorului sub acoperire, îndeplinidu-se astfel o cerinţă esenţială a legii penale, respectiv aceea a coroborării de probe pentru dovedirea faptei acuzate.

Judecătorul a notat în motivarea sa declaraţia inculpatului Dănilă Pascu, care a recunoscut acuzaţiile ce i s-au adus, deci, implicit faptele comise.

"Sunt angajat la Biroul Vamal Otopeni din anul 1997, reprezentantul comisionarilor vamali se prezenta la punctul de recepţie-selecţie unde îmi desfăşor activitatea, îmi prezentau declaraţia vamală… o repartizam la unul din colegii mei de la documentar… comisionarul se deplasa cu toate documentele la persoana indicată de mine. În perioada decembrie 2005 şi până în prezent am primit anumite sume de bani de la reprezentantul comisionarilor vamali, dar nu zilnic… 50.000 lei vechi sau 100.000 lei vechi,… nu i-am cerut dar nici nu am refuzat deoarece actele erau legale, aveam o relaţie de
amiciţie cu aceştia iar salariul era mic", a fost declaraţia acestui vameş dată procurorilor anticorupţie în timpul urmăririi penale, potrivit documentului instanţei buzoiene.

Un alt aspect reţinut de judecătorul din acest caz este acela că, deşi s-au declarat nevinovaţi sau nu au recunoscut decât anumite acte materiale, toţi vameşii din acest dosar au creat conturi special pentru a fi puse la dispoziţia anchetatorilor anticorupţie, în care au depus sumele imputate de procurori.

"Deşi nu este o proba din care să poată fi trasă concluzia vinovăţiei lor, instanţa are în vedere şi împrejurarea că, în cursul urmăririi penale, toţi inculpaţii au depus la bănci sumele reţinute de procuror ca fiind primite cu titlu de mită", arată magistratul în motivare.

Privitor la faptul că din anumite probe, înregistrări rezultă clar că la momentul la care s-ar fi lăsat banii pe birou, unii vameşi nu erau prezenţi, Tribunalul Buzău arată că "banii pot fi primiţi de subiectul activ al infracţiunii atât direct cât şi indirect".

"Prin urmare, nu are nicio relevanţă că, în unele momente, vameşii nu se aflau în birou; atitudinea lor poate fi asimilată unei acceptări tacite, cât timp s-a dovedit că banii erau introduşi în lucrări, lăsaţi pe birou, ei neavând o poziţie activă de refuz, restituire sau de denunţare faţă de persoanele ce au desfăşurat activitatea de corupere", notează judecătorul.

Pe situaţia de fapt, notează instanţa, în ceea ce priveste infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, tribunalul "constată că nu există niciun dubiu cu privire la vinovăţia lor, faptele fiind corect reţinute de procuror".

Referitor la unele motive invocate de apărarile vameşilor cum că ar fi fost constrânşi, din cauza faptului că au fost duşi cu maşinile poliţiei la DNA sau forţaţi pe parcursul urmăririi penale să recunoască faptele instanţa arată că "nici acest punct de vedere nu poate fi însuşit de instanţa de judecată pentru că nu există dovezi din care să rezulte că s-au exercitat presiuni asupra lor, acte de violenţă pentru a face declaraţii mincinoase".

"Deplasarea martorilor la sediul DNA cu maşinile poliţiei nu înseamnă nici pe departe că probele au fost obţinute nelegal", conchide judecătorul de caz în moticarea sa.

Tribunalul Buzău a stabilit, în 28 martie, pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare pentru cei 19 dintre vameşii de la aeroportul Otopeni, deferiţi justiţiei în 2007, în timp ce un altul a fost condamnat la doi ani şi zece luni de închisoare.

Astfel Tribunalul Buzău i-a condamnat la pedepse de patru ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pe o durată de doi ani pe Ion Iştvan, Georgeta Tomescu, Georgeta Luca, Dan Grecu, Marian Tudorache, Cristian Valentin Ilieşi, Mircea Mocanu, Gigi Viorel Neagoe, Maricica Gheţu, Gelu Ilie, Marilena Toma, Gabriel Iancu, Mariana Ţigău, Niculina Pismiş (fostă Tătaru), Lucian Zgorcea, Liliana Carmen Covrescu, Marian Micu, Tudora Pădurean şi Mugurel Blendea.

Cei 19 vameşi au fost condamnaţi pentru infracţiunea de luare de mită.

Alături de aceştia a mai fost condamnat şi vameşul Dan Pascu, care a primit o pedeapsă de doi ani şi zece luni de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi pe o perioadă de un an.

Faţă de vameşul Viorel Dinescu judecătorul care a pronunţat hotărârea a decis încetarea procesului penal faţă de acesta ca urmare a decesului persoanei.

Totodată, Tribunalul Buzău a dispus menţinerea sechestrului asigurator şi confiscarea sumelor de bani asupra cărora s-a dispus înfiinţarea popririi în cursul urmăririi penale şi care au făcut obiectul infracţiunilor de luare de mită şi de primire de foloase necuvenite.

Astfel au fost confiscaţi 400 de lei de la Marilena Toma, 3.560 de lei de la Dan Grecu, 940 de lei de la Lucian Zgorcea Lucian, 1.600 de lei de la Niculina Pismiş (Tătaru), 3.600 de lei de la Marian Tudorache, 1.480 de lei de la Carmen Liliana Covrescu, 2.330 de lei de la Viorel Dinescu, 540 de lei de la Georgeta Luca, 4.140 de lei de la Mugurel Blendea, 4.930 de lei de la Maricica Gheţu, 4.450 de lei de la Gabriel Iancu, 730 de lei de la Gelu Ilie, 1.260 de lei de la Marian Micu, 770 de lei de la Tudora Pădurean, 2.130 de lei de la Mariana Ţigău, 16.570 de lei de la Dan Pascu, 1.800 de lei de la Gigi Viorel Neagoe şi 19.220 de lei de la Cristian Valentin Ilieşi.

În plus, instanţa a menţinut sechestrul asigurător pus pe imobilul lui Cristian Valentin Ilieşi şi al soţiei acestuia, dar şi pe sumele de 3.480 de lei de la Ion Iştvan, 5.950 de lei de la Mircea Mocanu şi 1.320 de lei de la Georgeta Tomescu Georgeta.

Toţi vameşii au fost obligaţi de instanţă la plata a câte 4.000 de lei, cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Tribunalului Buzău, nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.

În 11 decembrie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis în judecată 21 de vameşi de la Biroul Vamal Otopeni, sub acuzaţia că ar fi primit mită de peste 80.000 de lei. Vamaşii sunt acuzaţi că, în perioada decembrie 2005 - septembrie 2006, ar fi săvârşit, în total, 8.121 de fapte de corupţie - luare de mită şi primire de foloase necuvenite - pentru care ar fi primit, în total, suma de 81.470 de lei, informa la acea vreme, Biroul de presă al DNA.

Anchetatorii au stabilit că, în cadrul Biroului Vamal Otopeni, "darea şi luarea de mită nu numai că deveniseră obicei, dar au căpătat caracterul unor acţiuni fireşti, cotidiene".

Astfel, angajaţi ai unor firme de comisionari vamali au dat, în mod repetat, diferite sume de bani lucrătorilor vamali, existând situaţii în care aceştia le aminteau că "au uitat" să dea mită sau li se cerea rest la o sumă dinainte stabilită. În urma primirii banilor, controalele vamale erau efectuate mai rapid, ceea ce scutea firma de taxele suplimentare necesare pentru depozitarea mărfii în spaţii special amenajate. De asemenea, angajaţii vamali evitau să observe neregulile existente în actele care însoţeau marfa.

La Biroul Vamal Otopeni au desfăşurat activităţi 54 de firme de comisionariat vamal, însă cercetările au evidenţiat cu preponderenţă oferirea mitei şi a foloaselor necuvenite doar din partea angajaţilor a două societăţi comerciale, potrivit DNA.

În cursul anchetei penale a fost folosit un investigator sub acoperire, autorizat să acţioneze de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei şi care a desfăşurat activităţi de comisionariat vamal în cadrul Biroului Vamal Otopeni.

Anchetatorii au dispus poprirea sumelor de bani aflate în conturile bancare deschise pe numele a 17 angajaţi vamali

Din probele administrate de procurori a reieşit că, în perioada decembrie 2005- septembrie 2006, inculpaţii au primit, în mod repetat, diverse sume de bani de la angajaţi ai unor firme de comisionariat vamal care îşi desfăşoară activitatea la Biroul Vamal Otopeni, pentru a urgenta procedura de vămuire a mărfurilor, precum şi pentru a efectua sau a nu efectua alte acte ce le reveneau conform atribuţiilor de serviciu.

Operaţiunile s-au desfăşurat în colaborare cu Direcţia Generală de Investigaţii şi Protecţie Internă şi Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).