Tribunalul Cluj a anulat Planul Urbanistic de la Roşia Montană: În zonă ar putea fi construite pensiuni

Avocatul Liviu Marius Harosa, care a reprezentat persoanele care au solicitat anularea celor două acte emise de Consiliul Local Roşia Montană, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că a obţinut anularea documentelor pe motiv că ”au fost adoptate de consilieri locali care, în 2002, erau şi angajaţi ai RMGC, ceea ce constituie conflict de interese”.

”Secţia de contencios a Tribunalului Cluj a decis, joi, printr-o sentinţă, anularea a două hotărâri ale Consiliului Local al comunei Roşia Montană, emise în anul 2002, privind adoptarea Planului Urbanistic General (PUG) şi a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială a companiei RMGC. În urma sentinţei, PUG-ul comunei Roşia Montană a fost anulat, cel mai mare câştig al acestei decizii fiind faptul că, dacă va rămâne definitivă, în zonă se vor putea construi pensiuni pentru revitalizarea turismului, magazine sau fabrici. PUG-ul şi PUZ-ul respectiv permiteau doar construirea de mine în zonă, fiind blocată orice altă activitate. Am obţinut anularea celor două acte deoarece au fost adoptate de consilieri locali care, în 2002, erau şi angajaţi ai RMGC, ceea ce constituie conflict de interese”, a spus Harosa.

Potrivit acestuia, sentinţa Tribunalului Cluj poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la pronunţare, la Curtea de Apel Cluj.

Liviu Marius Harosa a reprezentat în instanţă Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia ”Salvaţi Bucureştiul”.

Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul de atunci, Victor Ponta, afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

Gabriel Resources anunţa în ianuarie 2015 că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cerea autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis declara că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile. El mai spunea că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

Gabriel Resoureces a reclamat România, la sfârşitul lunii iulie, la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii (ICSID) al Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, în disputa legată de proiectul Roşia Montană şi cere compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia.

Cazul se află în prezent în faza constituirii tribunalului de arbitraj, care va fi format din trei membri. Astfel, după ce Gabriel Resources şi România au numit câte un membru al tribunalului, al treilea judecător, care va fi şi preşedinte, urmează să fie stabilit prin înţelegerea părţilor, sau, în lipsa unui acord, de către ICSID.

"Gabriel l-a numit pe Stanimir Alexandrov, de naţionalitate bulgară. România l-a nominalizat pe Zachary Douglas, de naţionalitate australiană. Preşedintele tribunalului nu a fost încă numit", potrivit unui raport transmis de Gabriel Resources bursei din Toronto.

La 30 iunie 2015, Gabriel Resources deţinea rezerve de numerar şi echivalent de 32,1 milioane de dolari.

Dreptul exclusiv al companiei Roşia Montană Gold Corporation, la care Gabriel deţine 80,69%, pentru exploatarea minieră în zona respectivă expiră în iunie 2019, putând fi reînnoit ulterior pe perioade de cinci ani.